Combaterea pieței negre și o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale pentru toți producătorii de băuturi alcoolice sunt soluțiile propuse de principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România, reuniți în asociația patronală Spirits România.
Spirits a venit deja în întâmpinarea nevoii de finanțare a guvernului, propunând o creștere de 5% a accizei pentru băuturile spirtoase, cu începere de la 1 octombrie 2023, și menținerea acestui nivel până la 31 martie 2025 inclusiv, dar atrage atenția că există multe alte măsuri care pot atrage venituri suplimentare la buget fară distorsionarea pieței.
„În primul rând, este nevoie de combaterea pieței negre, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății mediului de afaceri dar, în același timp, este și un factor de limitare majoră a veniturilor bugetare” a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.
Asociația estimează că există peste 4,000 de instalații de distilare neînregistrate la nivelul întregii țări, care produc distilate din fructe. În plus, alcoolul sanitar este vândut fără restricții în unitățile comerciale și este filtrat și decolorat pentru producerea de băuturi spirtoase pe piață neagră, băuturi care pun în pericol sănătatea consumatorilor.
„Este nevoie de întărirea controalelor departamentelor Anti-Fraudă pentru taxarea instalațiilor ilegale, dar și de interdicția vânzării de alcool sanitar în afara unităților farmaceutice,” spune Rădulescu.
Asociația Spirits solicită și aplicarea unui regim fiscal echitabil pentru toate băuturile care conțin alcool, în condițiile în care băuturi precum vinurile liniștite sunt total scutite de accize. În cazul vinului, aplicarea unei accize cât de mici ar genera venituri semnificative la bugetul de stat, în condițiile în care piață estimată a vinului în România (conform IWSR ) este de circa 450 milioane litri/an.
De altfel, România este una din puținele țări care nu accizează vinurile liniștite, în alte țări ale Uniunii Europene precum Belgia, Franța, Danemarca, Irlanda, Estonia, Finlanda, Olanda, Polonia și Suedia acestea fiind accizate.
„Dacă dorim o reformă radicală a sistemului fiscal, toate băuturile alcoolice de pe piață ar trebui accizate și nu numai o parte mică din aceastea. Avem nevoie de o competiție corectă în piață. Nivelul actual al accizei a depășit deja gradul de suportabilitate și acest nivel trebuie să fie armonizat cu puterea de cumpărare a consumatorilor din România” a adăugat Rădulescu.
Conform datelor Ministerului de Finanțe, majorările accizei din 2022 au avut ca efect scăderea volumelor de băuturi spirtoase vândute pe piața locală în prima jumătate a anului 2023. Prin urmare, s-a înregistrat deja o scădere cu 2,6% a încasărilor la bugetul de stat din acciza la alcool etilic în primele șase luni ale anului curent (369.68 milioane lei), față de aceeași perioadă a anului trecut (379.46 milioane lei), în pofida unei creșteri agregate a nivelului accizei de 11% în 2022.
