Sfinții Mihail și Gavril, cunoscuți și sub denumirea de Arhangheli, sunt figuri centrale în tradiția creștină, având un loc special în inimile credincioșilor.
Sărbătoriți pe 8 noiembrie, sfinții Mihail și Gavril simbolizează puterea divină și protecția oferită de cer. În viziunea ortodoxă, ei sunt conducerii oștilor cerești, având misiunea de a călăuzi sufletele și de a lupta împotriva forțelor răului.
Arhanghelul Mihail este adesea văzut ca un lider neînfricat al îngerilor, purtând sabia justiției și având rolul de protector al oamenilor. Conform tradiției, el este cel care îi apără pe cei nevinovați și îi îndrumă pe credincioși în momentele de încercare. De asemenea, Mihail este asociat cu sfârșitul lumii, fiind considerat cel care va cântări faptele oamenilor în ziua judecății.
Arhanghelul Gavril, pe de altă parte, este văzut ca vestitorul bunelor noi. El este cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea întrupării Domnului, aducând cu sine mesajul de speranță și mântuire. Gavril este adesea asociat cu inspirația divină, având rolul de a transmite voința lui Dumnezeu către oameni.
CITEȘTE ȘI – Moşii de toamnă. Tradiţii şi superstiţii care conectează prezentul cu trecutul
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Mihail și Gavril
Sfinții Arhangheli, parte integrantă a calendarului popular, își găsesc corespondentul în Arhanghelii Mihail și Gavriil din calendarul ortodox, sărbătoriți pe 8 noiembrie.
Aceștia sunt considerați conducători ai cetei îngerești, având aripi și săbii, simbolizând victoria și ghidând sufletele către rai.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu să-i aducă Fecioarei Maria vestea întrupării Domnului, precum și vestea despre nașterea Maicii Domnului părinților ei, Ioachim și Ana.
În folclorul românesc, Arhanghelul Mihail este mai venerat; el este protectorul bolnavilor și un neobosit luptător împotriva răului. De multe ori, el apare alături de Sfântul Ilie, în momente de furtună sau atunci când aduce grindină.
În tradiția bucovineană, Arhanghelii erau celebrați ca paznici ai oamenilor de la naștere până la moarte, mijlocind pentru sănătatea acestora. Se crede că ei participă și la judecata de apoi, având rolul de purificatori ai păcatelor și ai conștiințelor prin post.
În regiunile montane, Arhanghelii erau sărbătoriți și ca ocrotitori ai oilor. Proprietarii de animale preparau o turta specială din făină de porumb, numită „turta arietilor”, pe care o aruncau în turmă pe 8 noiembrie, odată cu eliberarea berbecilor. Caderea turtei era interpretată ca un semn de fecunditate: dacă cădea cu fața în sus, ciobanii se bucurau, iar dacă cădea cu fața în jos, era un motiv de supărare.
De asemenea, în această zi, se fac pomeniri pentru cei decedați, iar fiecare credincios aprinde o lumânare în biserică, pentru a avea lumină în veșnicie și îndrumare în viața de apoi.
Peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica
De Sfântul Mihail și Gavril se celebrează o serie de nume derivate. Cei care poartă aceste nume sau derivate ale lor își serbează ziua onomastică, iar în România, este estimat că peste 1,3 milioane de oameni poartă aceste prenume. Cele mai comune nume sărbătorite sunt:
Numele derivate din Mihail:
- Mihai
- Mihaela
- Michi
- Miki
- Mișa
- Mihăiță
- Mişu
- Mihnea
- Mihăilă
- Mihalache
- Mihalcea
- Mihu
Numele derivate din Gavril:
- Gabriel
- Gabriela
- Gabi
- Gabiță
- Gavril
- Gavrilă
- Găbița
Acești sfinți sunt considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai, conform tradiției creștine ortodoxe și greco-catolice. Așadar, toți cei care poartă aceste nume își pot sărbători onomastica cu bucurie.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!