Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au condamnat luni la pedepse grele de închisoare cinci militari ucraineni acuzaţi de abuzuri împotriva civililor, a anunţat Comitetul de Investigaţii al Rusiei, potrivit AFP, conform agerpres.ro.
Membri ai regimentului Azov, care s-a remarcat în apărarea oraşului Mariupol în 2022, Andrei Klementovici, Ivan Melnikovici şi Artur Siviţkî au fost găsiţi vinovaţi de rănirea civililor, potrivit unui comunicat de presă.
Ei au fost condamnaţi la 20 de ani de închisoare într-o colonie penală pentru „tratament crud faţă de civili” şi „tentativă de ucidere în grup a mai multor persoane pe baza urii ideologice”.
Aceşti bărbaţi au fost capturaţi în timpul ofensivei ruse din Ucraina din rândurile regimentului Azov, format în special din naţionalişti ucraineni şi considerat organizaţie teroristă de către Moscova.
Aceştia „primiseră ordinul de a preveni evacuarea către Rusia” a populaţiei şi de a-i „ucide pe cei suspectaţi că i-ar ajuta” pe separatişti, potrivit Comitetului de Investigaţii din Rusia.
Acesta din urmă a publicat pe site-ul său de internet o înregistrare video în care cei trei militari pot fi văzuţi încătuşaţi, ascultând verdictul pe banca acuzaţilor, din spatele gratiilor, părăsind apoi încăperea.
Aceste sentinţe au fost pronunţate de „curtea supremă” a aşa-zisei Republici Populare Doneţk (DNR, în estul Ucrainei), controlată de Moscova, care anul trecut a revendicat anexarea regiunii ucrainene, anexare care nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională.
Un alt militar ucrainean, Bogdan Smaga, a fost de asemenea condamnat la 17 ani de închisoare pentru abuzuri împotriva civililor în apropierea oraşului Lugansk (est), potrivit Comitetului de Investigaţii al Rusiei.
În fine, încă un militar, Igor Lemeciev, a primit 20 de ani de închisoare pentru moartea unui civil în timpul bombardării unei localităţi învecinate.
Ucrainenii pro-ruși din „linia întâi”, cuprinși de anxietate, pe fondul tensiunilor Rusia-Ucraina
Ucrainenii, în speță civilii și luptătorii separatiști pro-ruși, din regiunea Luhansk din estul Ucrainei au spus că se tem de ceea ce ar putea urma, deoarece Rusia a adunat peste 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina, relatează Ilan Rubens, conform Reuters.
În timp ce Rusia a adunat marți peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, civilii și luptătorii separatiști pro-ruși din regiunea Lugansk din Ucraina au spus că se tem de ce ar putea avea în față.
O consolidare a armatei ruse lângă Ucraina și tirul retoricii amenințătoare au zguduit Occidentul în ultimele săptămâni, stârnind temeri că Moscova ar putea folosi forța militară pentru a opri Ucraina să se apropie de Occident și de NATO.
Ucrainenii pro-ruși, afectați de tensiunile între Rusia și Ucraina, se așteaptă la ce e mai rău în prima linie a conflictului
Rostislav, angajat al Ministerului pentru Situații de Urgență și rezident la Lugansk, care nu și-a dat numele de familie, descrie care este traiul în prima linie.
“Trăim atât de rău! Nu există apă. Datorită militarilor, mi-au dat niște lemne. Vezi cum trăim aici? // Acum ești în prima linie. Nimeni nu știe ce se întâmplă noaptea. Dacă vor, ne zdrobesc și atât. Unde să mergem? Locuim aici. Ne-am născut aici.”
Alexander, fost bucătar devenit luptător separatist, a sperat că generațiile viitoare din Luhansk nu vor experimenta conflicte.
“În primul rând, pentru mine înseamnă că oamenii vor răsufla ușurați și vor duce o viață normală la fel ca copiii lor. Sunt tânăr. Nu vreau ca studenții care învață acum să-mi ia locul. Înțeleg ce înseamnă asta (războiul) și nu vreau ca oamenii să-l vadă.”
Partidul de guvernământ al Rusiei, Rusia Unită, va cere conducerii țării să livreze provizii militare nespecificate în cele două regiuni separatiste pro-Moscova din estul Ucrainei, a declarat miercuri (26 ianuarie) parlamentarul Vladimir Vasilyev.
Declarația a venit pe fondul tensiunilor globale legate de acumularea de trupe rusești în apropierea fostului său vecin sovietic.
Vasilyev a spus că această mișcare este necesară pentru a asigura siguranța rușilor care trăiesc în acele regiuni.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
