România se confruntă cu una dintre cele mai severe perioade de secetă din ultimele decenii, iar efectele devastatoare ale acestui fenomen meteorologic extrem se resimt puternic în sectorul agricol.
Sute de fermieri români au fost nevoiți să declare falimentul, în timp ce prețurile alimentelor amenință să crească, punând presiune suplimentară asupra consumatorilor deja afectați de inflație.
În ultimii ani, România a experimentat o serie de veri extrem de călduroase și secetoase, culminând cu anul 2024, când valurile de caniculă au afectat întreaga țară, iar temeraturile ridicate au înregistrat maxime istorice.
Acest an agricol ar putea fi unul dintre cei mai secetoşi din istorie, în special pentru culturile prăşitoare, în prezent înregistrându-se secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, după cum a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.
Regiunile cele mai afectate sunt sudul și sud-estul României, incluzând județe precum Călărași, Ialomița, Vrancea, Constanța și Tulcea, unde culturile de cereale, în special grâu și porumb, au fost grav compromise. De asemenea, zone întinse din Moldova și Dobrogea se confruntă cu probleme similare, punând în pericol securitatea alimentară a țării.
Impactul asupra fermierilor
Seceta prelungită a avut consecințe devastatoare pentru fermierii români, mulți dintre ei fiind nevoiți să declare falimentul.
Oficialii de la Agricultură admit că ar putea fi vorba de aproximativ 2 milioane de hectare calamitate în proporție de 50-100%. Suprafața arabilă a României era în 2021 de 8,6 milioane de hectare, deci mai mult de 23% din suprafața agricolă este calamitată parțial sau total. Ca o imagine a dezastrului, an de an s-a pierdut atât de multă apă din sol, încât nu doar la suprafață, dar și la peste un metru adâncime pământul este uscat.
Aproape 2 milioane de hectare de floarea-soarelui și porumb sunt afectate de secetă. În plus, s-au uscat sub arșiță și 100.000 de hectare de grâu și rapiță. La floarea-soarelui pierderea va fi de peste 30%.
„Nu am mai văzut aşa ceva din 2003, când a fost acea cumplită secetă şi a afectat producţia de grâu a României. An în care am importat grâu de pe unde am putut, căci nu aveam grâu în ţară. O sa ajungem să importăm ulei brut, desfiinţăm agricultura, desfiinţăm procesatorii, vorbesc aici şi de lanţul de panificaţie şi de morărit şi o să cumpărăm din import”,
a declarat Cezar Gheorghe, expert pe piaţa cerealelor.
La sfârșitul săptămânii trecute într-o vizită „de lucru” în Galați și Vrancea, nemediatizată, Florin Barbu și premierul Marcel Ciolacu au făcut o serie de promisiuni fermierilor prezenți la întâlnire, inclusiv privind despăgubirile de 200 de euro pentru fiecare hectar calamitat 100%, dar și eterna promisiune că suprafața agricolă irigată a țării se va mări an de an.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că în acest moment România nu are nicio problemă în ceea ce priveşte securitatea alimentară, având în vedere, între altele, şi investiţiile din ultimul an făcute în sistemele de irigaţii. El spune că aceste investiţii trebuie continuate pentru a asigura o suprafaţă agricolă irigată cât mai mare.
„Este evident că avem o secetă acută, în primul rând în zona de sud şi de est, sunt afectate în jur de două milioane de hectare. Am avut, deja, o discuţie preliminară cu ministrul Finanţelor şi cu domnul ministru al Agriculturii. A rămas că cei doi miniştri se aşează la masă şi revăd priorităţile din bugetul Ministerului Agriculturii, care, ţin să vă spun, este cel mai mare buget postdecembrist. Şi cred că avem, până acum, dublul plăţilor directe din bugetul de stat, iar cu ceea ce venim acum pentru calamităţi, cu plăţile pentru cele două milioane de hectare, aproape o să triplăm suma din bugetul de stat”,
a declarat Marcel Ciolacu.
Fermierii acuză însă guvernul că nu dezvoltă sistemul de irigaţii.
Seceta afectează direct și fermele de animale
Seceta din sectorul vegetal are impact direct și în zootehnie. Mulți dintre crescătorii de vaci nu au reușit să-și asigure hrana de care ar avea nevoie animalele, peste iarnă. Astfel, unii dintre aceștia au ajuns deja la decizii radicale și își închid fermele, pentru că falimentul bate la ușă.
”Avem chiar în organizația noastră un fermier din județul Călărași care în perioada următoare va trebui să renunțe la animale, pentru că presiunea este deja mult prea mare. Vorbim de un fermier care în prezent mulge 150 de capete și care efectiv a ajuns la capătul puterilor”,
a precizat Ionuț Lupu, director executiv al asociației Holstein Ro.
Situația nu este una singulară. Se pare că la nivelul țării, foarte multe ferme au ajuns aproape de acest punct, iar măsurile impuse în ultima vreme de guvernanți nu au dus la o îmbunătățire a situației.
Fermierii susțin că în prezent nu se mai gândesc la profitabilitate, ci la supraviețuire.
Aceștia avertivează că din cauza secetei care a compromis culturile vom vedea creșteri de preț la pâne, dar și carnea se va scumpi, cel mai probabil, cu 20% din cauza lipsei furajelor.
