Experţii Băncii Mondiale, consultaţi de autorităţile române pe subiectul aşa-numitelor pensii speciale, formulează o serie de recomandări cu privire la reducerea inechităţilor din sistemul românesc de pensii. Una dintre acestea face referire la introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget şi nu din contribuţii, eventuala aplicare a unei astfel de prevederi urmând a afecta în special pensiile magistraţilor.
Banca Mondială formulează, pentru reforma pensiilor civile de serviciu, o serie de recomandări, două dintre ele vizând pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Astfel, conform datelor făcute publice de Ministerul Muncii, „introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget” este una dintre recomandărilor formulate de experţii Băncii Mondiale, aceştia arătând că o astfel de decizier ar reprezenta „un mecanism eficient de reducere a inegalităţilor rezultate ar fi impozitarea specială a cotei din beneficiul finanţat de la bugetul de stat”, notează news.ro.
„Acesta poate fi etalonat în funcţie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanşat atunci când ponderea suplimentului depăşeşte anumiţi parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depăşeşte cota finanţată din contribuţii şi astfel beneficiul este definit mai mult în funcţie de completare decât de contribuţii). Beneficiile magistraţilor, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu. Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale, există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă decei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a României”, arată datele Băncii Mondiale prezentate de Ministerul Muncii.
O altă recomandare se referă la modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor.
„În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparaţie cu prestaţia generală a sistemului de pensii datorită garanţiei mai mari a ratei de înlocuire şi a unei abordări mai generoase de calcul al beneficiilor, aceste inegalităţi se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepţia magistraţilor. Pentru magistrati, situatia este inversa. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este şi mai generoasă, crescând inegalitatea în timp. O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opţiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curţii Constituţionale care protejează beneficiul magistraţilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalităţi din sistemul de pensii”, consideră experţii Băncii Mondiale.
Recomandările acestora fac referire şi la alte categorii de pensionari. Astfel, una dintre propunerile formulate este cea de aliniere a principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu, experţii considerând că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”.
Printre recomandări se numără şi cea de închidere a planului de pensii aferent personalului aviaţiei civile.
„Planul de pensii pentru personalul aviaţiei civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparaţie cu alte pensii de serviciu (cu excepţia magistraţilor). Spre deosebire de alţi beneficiari de pensii de serviciu, participanţii la aviaţia civilă nu sunt angajaţi în sectorul public şi mulţi dintre ei lucrează în sectorul privat. Rata de pensionare redusă semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifică în categoria la 52) nu este legată de pierderea capacităţii de muncă, deşi pentru unii participanţi la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intraţi sau a limitării acestora în alt mod”, explică Banca Mondială.
În plus, experţii sunt de părere că Guvernul ar trebui să ia în considerare revizuirea legislaţiei şi adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficienţă sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii.
„În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obţinerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar şi pentru funcţiile guvernamentale legate de proiectarea şi gestionarea cheltuielilor, precum şi de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar putea fi depăşite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date şi revizuirea practicilor de anonimizare şi agregare în limitele legii”, specifică date făcute publice duminică de către Ministerul Muncii.
Scenarii ale Băncii Mondiale
Banca Mondială propune autorităţilor române patru scenarii de reformă referitoare la pensiile de serviciu din sectorul civil, care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi
Unul dintre scenarii este „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată” conform experţilor Băncii Mondiale, în acest prim scenariu aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
Conform raportului Băncii Mondiale, impedimentele în cazul unei astfel de decizii ar fi acelea că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale”, dar şi că „nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes şi, în plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”.
Al doilea scenariu are în vedere „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, ceea ce ar presupune „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”.
„Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, explică experţii consultaţi de Ministerul Muncii.
Cel de-al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. Banca Mondială admite că un impediment ar fi faptul că o astfel de abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, pensiile a doi lucrători aflaţi în situaţii identice putând fi semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi.
A patra opţiune a formulată de Banca Mondială este cea a reformării pensiilor de serviciu pentru toţi.
Datele făcute publice de Ministerul Muncii duminică precizează să scenariile propuse nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.
„Considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, subliniază datele făcute publice de ministerul de resort.
România s-a angajat în PNRR să reformeze pensiile speciale, astfel că a doua tranșă este blocată acum la Bruxelles până la o rezolvare a acestei situații.
Dacă se va renunța la aceste pensii speciale, impactul asupra bugetului va fi unul major deoarece în momentul de față, țara noastră plătește anual 9.900 de pensii de serviciu, numite și pensii speciale, majoritatea fiind procurori și judecători, potrivit celor mai recente date comunicate de Casa Națională de Pensii. Cea mai mare pensie lunară specială depășește 20.000 de lei.
În 2023 doar pensiile speciale ale parlamentarilor vor consuma 57 de milioane de lei (11,4 milioane de euro).
