UPDATE, ora 16:15: Mai multe ambasade ale Ucrainei în străinătate au primit „pachete sângeroase” care conţineau ochi de animale, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe ucrainean, după ce o serie de scrisori-capcană au fost trimise mai multor ambasade şi oficiali în Spania, inclusiv ambasadei Ucrainei la Madrid, informează Reuters.
Pachetele, înmuiate într-un lichid cu o culoare şi un miros distinctive, au fost trimise ambasadelor Ucrainei în Ungaria, în Ţările de Jos, în Polonia, Croaţia şi Italia, consulatelor generale ale Ucrainei la Napoli şi Cracovia, precum şi consulatului din Brno, în Republica Cehă, a precizat pe Facebook purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.
„Analizăm semnificaţia acestui mesaj”, a scris Nikolenko, adăugând că ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba a ordonat ca toate ambasadele şi consulatele vizate să fie plasate sub protecţie sporită.
UPDATE, ora 14:22: Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus cancelarului federal german Olaf Sholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”, denunţând de asemenea poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea.
„A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie.
Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.
Vladimir Putin, care a lansat invazia pe 24 februarie, s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, aprovizionări care i-au permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.
Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este „distructivă”, pentru că, întărită de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, „Kievul respinge ideea oricărei negocieri” şi „îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase”.
Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz „să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene”.
Preşedintele rus a decretat, la sfârşitul lui septembrie, anexarea a patru regiuni ale Ucrainei – chiar dacă Rusia nu le controlează în totalitate -, pe lângă Crimeea deja anexată în 2014.
UPDATE: ora 13:07: Kremlinul a respins condiţiile menţionate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden care s-a declarat gata să discute cu Vladimir Putin dacă acesta din urmă îşi retrage trupele din Ucraina pentru a pune capăt conflictului.
„Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina”, ceea ce Moscova „evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. „Operaţiunea militară continuă”, a adăugat el.
Preşedintele Vladimir Putin este deschis discuţiilor despre o posibilă soluţionare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaşte teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis, a explicat Kremlinul.
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că Ucraina va limita activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei pe teritoriul său şi va pune în discuţie statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei.
„Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională a dat instrucţiuni guvernului să propună Radei Supreme un proiect de lege pentru a face imposibilă desfăşurarea în Ucraina a activităţilor organizaţiilor religioase afiliate centrelor de influenţă din Rusia”, a declarat Volodimir Zelenski în intervenţia sa video de joi seară.
Statul ucrainean va trebui, de asemenea, să „asigure expertiza religioasă a statutului Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la prezenţa unei legături canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege” .
Aceste măsuri urmează percheziţiilor efectuate în noiembrie de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, reşedinţa Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, şi în alte câteva lăcaşuri de cult, pe fondul suspiciunilor unor legături cu Moscova, scrie Agerpres. Serviciile ucrainene au susţinut ulterior că, în urma acestor percheziţii, au confiscat câteva mii de dolari şi „literatură pro-rusă”.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
