Oficiali de la Moscova au amenințat că, dacă Republica Moldova intră în NATO, așa cum au procedat Suedia și Finlanda, ea va pierde definitiv Transnistria și Găgăuzia, adică zonele de est și de sud ale actualului teritoriu.
Intrarea în NATO în regim de urgență a Suediei și a Finlandei a luat prin surprindere Rusia iar faptul că un singur stat NATO, Turcia, tergiversează ratificarea cererii celor două țări nordice are, probabil, legătură și cu relațiile bune dintre președinții Rusiei și Turciei. Kremlinul vrea să evite repetarea unei asemenea erori politico – militare. De aceea, Rusia amenință că va acționa împotriva oricărei alte țări care ar mai dori să intre în Alianța Atlantică. Cea mai recentă amenințare a Rusiei este împotriva Republicii Moldova.
Evident, Rusia monitoriza și până acum situația din Republica Moldova, mai ales după ce Republica Moldova s-a declarat, ferm, de partea Ucrainei, deci împotriva Rusiei. Un semnal de alarmă l-a reprezentat, pentru Rusia, o declarație a șefei statului, Maia Sandu. În contextul prezenței sale la Forumul Economic de la Davos, președinta Maia Sandu a admis că Republica Moldova s-ar putea gândi să renunțe la statutul actual, de țară neutră, pentru a adera la o „alianță mai mare”. Președinta Republicii Moldova a precizat că intrarea într-o alianță politico – militară s-ar putea face doar printr-un proces democratic. Ea a făcut astfel aluzie la necesitatea unei eventuale modificări a Constituției Republicii Moldova, întrucât legea fundamentală impune neutralitatea.
Maia Sandu n-a pronunțat termenul NATO, știut fiind că Rusia consideră NATO un inamic. Dar singura „alianță mai mare” din Europa, alta decât CSI, care este condusă de Rusia, este alianța NATO.
Drept răspuns, președintele Comisiei pentru afacerile CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat a Rusiei, comunistul Leonid Kalaşnikov, a ameninţat Republica Moldova că va fi distrusă teritorial, pierzând Transnistria și Găgăuzia, dacă ar încerca să intre în NATO. „Dacă Moldova ar dori să-și distrugă propriul stat, atunci aceasta este cea mai bună cale. Dacă ei sunt de părere că, la fel ca și Finlanda sau Suedia, pe furiș, repede, profitând de situație, pot intra în NATO fără ca să se li se întâmple nimic în propria lor țară, atunci ar trebui să-și amintească altceva. Faptul că în Finlanda există două limbi oficiale și acolo sunt respectate popoarele care locuiesc în țară. Și ei au Găgăuzia și Transnistria, locuite de vorbitori de limbă rusă, care și-au exprimat voința de mult, la începutul anilor 1990”, a declarat Leonid Kalaşnikov.
„Un lucru este să faci o declarație și altceva este atunci când o țară intră în alianță militară. De obicei, reacționăm la acțiunile care sunt întreprinse. Moldova ne-a supărat în ultima perioadă cu o serie de decizii. Dar Ministerul de Externe al Rusiei știe să răspundă la declarațiile președintei Maia Sandu”, a susținut parlamentarul comunist rus.
Între cele două regiuni, Transnistria și Găgăuzia, există mari deosebiri, chiar dacă Rusia vrea să le discute împreună. În Transnistria, cei mai mulți dintre locuitori sunt etnici ruși. De asemenea, în Transnistria sunt staționați, ilegal, militari ai Rusiei. În schimb, Găgăuzia are grupuri etnice formate din turci și bulgari. Regimul de la Tiraspol a cerut, de mai multe ori, recunoașterea independenței Transnistriei. În schimb, Găgăuzia își acceptă statutul de regiune autonomă. Elementul comun, foarte important pentru Rusia, este însă acela că Transnistria și Găgăuzia sunt aproape de Ucraina. Deci ambele regiuni ar putea fi folosite de Rusia ca punct de lansare pentru noi atacuri asupra Ucrainei.
Politicienii, apoi populația pot decide dacă Republica Moldova intră în NATO
Următoarea reacție a venit din partea ministrului Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi. „Cu regret, domeniul Apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiții, de aceea nu putem face față provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat să fim de unii singuri și cu un sistem de apărare care nu este relevant actualității. Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii și trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetățenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile”, a explicat, într-o emisiune de televiziune, ministrul Apărării.
Procedura descrisă de ministrul Nosatîi corespunde cu cea la care se referise și șefa statului, Maia Sandu. Ministrul Apărării a recunoscut că Republica Moldova nu poate rezista singură în fața „provocărilor din prezent”. Dar renunțarea la neutralitate se poate face doar după consultarea cetățenilor Republicii Moldova, a subliniat ministrul. Într-adevăr, prin referendum se poate realiza și modificarea Constituției.
Un punct de vedere opus a exprimat fostul președinte, pro – rus, al Republicii Moldova, Igor Dodon. „Cetățenii noștri își doresc neutralitate și pace, așa cum au arătat numeroase sondaje de opinie, și nu vor fi niciodată de acord să fie carne de tun pentru NATO în lupta contra Rusiei”, a susținut Dodon. Ce a „uitat” să amintească Dodon este că și Ucraina era țară neutră, atât în 2014, când Rusia a ocupat Crimeea, cât și în 2022, când Rusia a pornit războiul generalizat împotriva Ucrainei.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
