Supra-taxarea este descrierea potrivită pentru noul cod fiscal aplicabil de la 1 ianuarie. Deși s-a cerut în repetate rânduri revizuirea acestei legi care va împovăra românii de rând, nimic nu s-a schimbat, iar recent șeful ANAF a spus public că nu vor fi mari schimbări de anul viitor, deși declarația unică a fost deja modificată.
Cine va suferi? Aproape toată lumea. De anul viitor salariu minim brut pe economie este calculat la 3.000 de lei, iar în funcție de acesta se calculează și taxele și impozitele.
Dacă este să vorbim despre cei care au PFA-uri sau drepturi de proprietate intelectuală, ori alte surse de câștig, veniturile lor vor fi calculate și impozitate în funcție de următoarele praguri între 6 și 12 salarii minim pe economie, la sănătate se va plăti obligatoriu 10% din cel puțin 18.000 de lei, iar la pensii la acest prag rămâne opțional. Cei care care salarii între 12 și 24 minime pe economie nu se va schimba nimic față de anul trecut, respectiv se va calcula 10% la sănătate din 36.000 de lei minim sau cât câștigă fiecare, iar la pensii este obligatorie cotizația de 25% calculat din minim 36.000 de lei. În schimb cei care au venituri de peste 24 de salarii minime, nu vor mai plăti din minim 12 salarii, ci calculul se va face direct din 72.000 de lei, din care 10% la sănătate și 25% la pensie, contribuții obligatorii.
Practic față de codul fiscal din 2018 s-au introdus obligatorii pragurile de impozitare de 6 salarii minime pentru câștigurile de până la 12 salarii minime și calculul de 24 de salarii la cele de peste 24, față de 12 cum era până acum. De alfel, nu sunt alte schimbări la cei cu profesii liberale. Termenul de plată a obligațiilor datorate este 25 mai 2024.
Pentru angajații part-time se menține suprataxarea, iar multe companii au avut deja de suferit din cauza acestei măsuri care a intrat în vigoare de la 1 august. Această lege se află pe masa CCR care ar urma să se pronunțe pe 14 decembrie. Aproximativ 180.000 de contracte au fost deja închise, iar zeci de mii de oameni au rămas fără loc de muncă.
La impozitul pe venituri obținute din activități independente se anulează plafonul de 100.000 de euro de la care activitățile independente impuse cu norme de venit erau obligate sa aplice sistemul real de impozitare. De exemplu, dacă în cursul anului 2023, încasezi un venit brut mai mare de 25.000 euro, (exclusiv TVA, pentru plătitorii de TVA), în 2024 ești obligat să aplici sistemul real de impozitare.
În ceea ce privește chiriile, se modifică modul de calcul a veniturilor din chirii, procentul de impozit de 10% se aplică la venitul brut așa cum fost stabilit în contractul încheiat între pîrți. Se elimină deducerea de cheltuieli forfetare, de 40% din venitul realizat așa cum a fost până în 2022.
Începând cu 1 ianuarie 2023 impozitul pe dividende rămâne până la urmă la 5% și nu 8%, cum fusese în prima fază. Se elimina impozitul de 3% pe cifra de afaceri si se impune obligația ca o microîntreprindere să aibă cel puțin 1 salariat pentru a putea aplica impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Prin urmare de la 1 ianuarie 2023, microîntreprinderile care acum nu au salariați trebuie sa treacă la impozit pe profit sau sa dețină un salariat cu norma întreaga. Totodată, întreprinderile care au ca obiect de activitatea consultanta de afaceri sunt obligate să treacă la impozitul pe profit, de 16%.
Jocurile de noroc vor fi impozitate după cum urmează: 3% din câștigul de până la 10.000 lei, 300 lei + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei, 11.650 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei.
Pentru 2023, pentru unele categorii de produse energetice (benzină, motorină), nivelul prevăzut în Ordonanță nu va fi actualizat cu creșterea prețurilor calculate în septembrie 2022. Totuși, în cazul în care nivelul accizei pentru 2023 prevăzut în Ordonanță va fi mai mic decat nivelul minim prevăzut în legislația europeană, nivelul accizei va fi cel din legislația europeană.
Modificări privind taxa pe valoarea adăugată
Serviciile de cazare, restaurant și catering vor avea TVA de 9% față de 5%, de la 1 ianuarie. În ceea ce privește aplicarea cotei de 5% pentru livrarea de locuințe, se introduce un nou plafon valoric (600.000 RON).
În concluzie, Guvernul dă cu o mână și ia cu mai multe. Singura soluție în cazul noului cod fiscal care vrea să colecteze bani de la românii care muncesc și spre deloc de la companiile cu profituri mari este instanța, așa cum așteptăm și decizia CCR în cazul contractelor part-time.
