Imigraţia netă în Elveţia a crescut din nou anul trecut, conform datelor oficiale publicate joi, înaintea unui referendum convocat pentru luna mai asupra încetării acordului cu UE privind libertatea de circulaţie a forţei de muncă, relatează Reuters.
Imigraţia a contribuit anul trecut cu o creştere netă de 55.000 de persoane a populaţiei Elveţiei. Din cei circa 8,5 milioane de locuitori ai acestei ţări, aproximativ 2,1 milioane sunt străini, cei mai mulţi fiind originari din Italia, Germania, Franţa Portugalia şi Kosovo.
Imigraţia netă în Elveţia a cetăţenilor din statele UE şi din cele ale Spaţiului Economic European a crescut anul trecut cu 32.000 de persoane, mai ales după ce românii şi bulgarii au profitat de deschiderea pieţei elveţiene a muncii pentru ei în luna iunie 2019.
La referendumul cu caracter obligatoriu ce se va desfăşura pe 17 mai, convocat la cererea formaţiunii de dreapta radicală Partidul Poporului, elveţienii vor decide dacă ţara lor va prelua unilateral controlul asupra sistemului său de imigraţie, chiar dacă aceasta ar implica abrogarea acordului de liberă circulaţie încheiat cu UE în 2007.
Totuşi, în pofida unei anumite nemulţumiri faţă de afluxul de străini, un sondaj publicat luna aceasta arată că o majoritate a celor chestionaţi se opun abrogării acestui acord cu UE, care ar avea implicaţii şi asupra celorlalte acorduri încheiate cu blocul comunitar.
Guvernul federal elveţian încearcă însă oricum să revizuiască relaţiile cu UE. Dar Bruxellesul doreşte ca Berna să accepte un acord extins prin care Elveţia să adopte în mod obişnuit regulile pieţei comune europene.
Executivul de la Berna a temporizat în ultimele luni discuţiile cu Bruxellesul, în timp ce încearcă să ajungă pe plan intern la un consens între stânga proeuropeană şi dreapta eurosceptică privind raporturile cu UE, ceea ce a iritat Bruxellesul şi a condus la o dispută privind tranzacţiile bursiere transfrontaliere. Referendumul din 17 mai, descris drept „”momentul Brexit”” al Elveţiei, a îngreunat şi el orice progres în tratativele dintre Bruxelles şi Berna.
Criticii acordului extins dorit de Bruxelles afirmă că acesta restrânge atât de mult suveranitatea Elveţiei încât nu va trece niciodată de votul parlamentului elveţian sau de un referendum la care va trebui supus în virtutea sistemului elveţian de democraţie directă.
