România a devenit a 12-a cea mai îmbătrânită țară din lume în 2024, urcând o poziție față de 2019, când se afla pe locul 13, potrivit unui raport recent al Diviziei de Populație a ONU.
Proiecțiile arată că România va ajunge în top 8 al țărilor cu cea mai mare pondere a persoanelor în vârstă de peste 65 de ani în următorii ani.
Pe primul loc în acest clasament se află Japonia, unde aproape 30% din populație depășește 65 de ani, urmată de Italia, Portugalia, Grecia și Germania.
Deși România a ieșit relativ recent din comunism, tranziția către un model occidental, caracterizat de amânarea căsătoriilor și scăderea natalității, a accelerat procesul de îmbătrânire a populației. Totodată, emigrarea masivă a forței de muncă tinere a avut un impact major asupra structurii demografice.
Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a subliniat pentru Hotnews că, dacă în 2007 vârsta medie a românilor care emigrau era de 29 de ani, în prezent aceasta a crescut la 34 de ani, ceea ce afectează suplimentar compoziția populației rămase în țară.
Impactul îmbătrânirii asupra familiei și relațiilor intergeneraționale
Îmbătrânirea accelerată a populației generează schimbări semnificative în structurile familiale din România.
Familiile tind să fie mai mici, iar numărul gospodăriilor monoparentale este în creștere, ceea ce complică îngrijirea persoanelor vârstnice, din moment ce există mai puțini membri ai familiei disponibili pentru a oferi sprijin.
De asemenea, relațiile intergeneraționale sunt afectate pe măsură ce durata de viață crește. Tinerii din familii se confruntă cu o povară tot mai mare în a îngriji persoanele în vârstă, ceea ce poate provoca stres și modificări în rolurile tradiționale din familie.
