România are la dispoziție aproape 29 de miliarde de euro, bani europeni pentru modernizare și digitalizare prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) însă la capitolul proiecte și absorbție ne mișcăm în ritm de melc. Nu am reușit deocamdată să primim aprobare nici pentru tranșa 3.
Stăm pe un munte de bani, dar autoritățile stau în continuare cu mâna întinsă la Guvern, în loc să acceseze bani europeni. La nivelul ministerelor, lucrurile se mișcă la fel de greu și așteptăm păsuire sau îngrășăm porcul pe ultima sută de metri, pentru a bifa jaloanele ca să nu pierdem banii. Mai grav este că odată ce banii vin de la Bruxelles, ei stau încuiați la BNR și așteaptă să fie accesați.
Avem nevoie de instituții digitalizate, de spitale moderne, de școli și grănidițe pentru copii. În pragul alegerilor, primarii se lansează în promisiuni, însă proiectele trebuie și finalizate în timp util. În situația în care depășim termenul de finalul lunii august 2026, pierdem toți banii europeni.
„Gradul de absorbție, într-adevăr, este unul mic, undeva la 2%. Eu îmi doresc ca gradul de absorbție să ajungă la 15% la finalul anului 2024. Practic, acest an va fi de contractare” – a susținut ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
România va trimite cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către Comisia Europeană în trimestrul III 2024, estimează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cererea de plată numărul 4 va avea o valoare totală netă de 2,77 miliarde euro (1,59 miliarde euro – grant și 1,17 miliarde euro – împrumut) și este condiționată de îndeplinirea unui număr de 49 de jaloane/ținte aferente trimestrului I 2023 și trimestrului II 2023.
Prin mecanismul NextGenerationEU, din care face parte și celebrul PNRR, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,61 miliarde de euro, în perioada 2021-30 noiembrie 2023. Cea mai mare parte a acestor finanțări o reprezintă partea de granturi din PNRR, respectiv aproape 5,5 miliarde euro primiți de la UE până acum. În total, prin NextGenerationEU, România are alocate fonduri nerambursabile de 17 miliarde de euro, din care a încasat 33%.
De menționat totuși că la PNRR vorbim de bani primiți de la Uniunea Europeană, dar nu și investiți efectiv în proiecte, pentru că la mecanismul de redresare și reziliență Comisia oferă banii în baza unor reforme cuprinse în jaloanele și țintele asumate și îndeplinite de România, (nu în baza cheltuielilor efectuate cum este la fondurile „clasice” din cadrele financiare multianuale).
În PNRR, România a primit în total fonduri nerambursabile și împrumuturi de 9,15 miliarde de euro, reprezentând avansuri și primele 2 cereri de plată depuse. Avansul (prefinanțarea) are o valoare de 3,79 miliarde euro, reprezentând 13% din totalul alocat României prin PNRR, până în anul 2026. Prin cererea de plată numărul 1 România a primit 2,56 miliarde euro, iar prin cererea de plată numărul 2 a primit 2,75 miliarde euro – granturi și împrumuturi.
În 15 decembrie 2023, România a depus la Comisia Europeană cererea de plată numărul 3, în valoare de 2,7 miliarde EUR. România ar urma să primească și acești bani probabil la finalul lunii martie, dacă cererea de plată va primi toate aprobările necesare la Bruxelles.
Din totalul de 9,15 miliarde de euro, granturi și împrumuturi primite de România, au fost au fost cheltuiți în proiecte doar 1 miliard de euro. În total, România are alocate prin PNRR fonduri de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), care acoperă 66 de reforme și 111 investiții. Raportat la alocarea totală, cheltuielile efectuate de România în proiectele PNRR însumează un grad de absorbție de 3,5%. Raportat la banii primiți din PNRR, cheltuielile efectuate în proiecte înseamnă circa 11%, grad de absorbție.
Este interesant de văzut dacă șefa Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, aflată zilele acestea la București va cere explicații cu privire la banii din PNRR.
În concluzie, am văzut până în momentul de față că Executivul a negociat la Bruxelles ca procentul pensiilor să fie majorat, de pensiile speciale nu se atinge nimeni, însă proiectele pentru țară sunt în momentul de față doar promisiuni. După aproape 1 an și jumătate este rușinos să avem un grad de absorție a fondurilor din PNRR de nici 5%.
