Planul fiscal al Guvernului României, destinat să convingă Comisia Europeană de reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB în următorii 7 ani, presupune o scădere anuală de 0,74% a deficitului public. Astfel, până în 2031, deficitul ar trebui să ajungă la 2,4% din PIB.
Pentru a atinge acest obiectiv, Guvernul se angajează să implementeze o reformă fiscală cu un impact de 1,1% din PIB în prima jumătate a anului 2025.
În comparație, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede un impact bugetar al reformei fiscale de 2,5% din PIB. Planul fiscal include consultări cu mediul de afaceri în T1/2025, urmând ca măsurile să fie adoptate în T2/2025.
Printre jaloanele majore se numără:
- Jalonul 207: Reforma fiscală
- Jalonul 208: Eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcții, IT și agricultură
- Jalonul 237: Impozitul pe proprietate
Reforma microîntreprinderilor, care va avea un impact minim de 0,01% din PIB, este programată tot pentru prima jumătate a lui 2025. În a doua jumătate a anului, guvernul intenționează să reformeze administrarea taxelor (impact de 0,5% din PIB) și restructurarea cheltuielilor publice (impact de 0,35%).
În 2026 sunt planificate reforma companiilor de stat și măsuri pentru finanțarea mediului de afaceri, fără a fi precizat impactul bugetar al acesteia. Se estimează că veniturile bugetului general consolidat vor crește de la 29,5% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031, iar cheltuielile pentru investiții între 2024 și 2031 vor depăși 1.147 miliarde lei.
Planul, elaborat de Ministerul Finanțelor, ar putea fi trimis Comisiei Europene până pe 25 octombrie, înainte de termenul oficial din 31 ianuarie.
Dacă România nu prezintă un plan fiscal din proprie inițiativă, Comisia ar putea impune o ajustare fiscală de 1,22 puncte procentuale pe an pentru următorii patru ani, cu riscul suspendării fondurilor europene.
