România, lider european al datoriilor publice. Guvernul a negociat ținta de deficit cu Bruxelles-ul

Guvernul a negociat o amânare de 7 ani pentru atingerea ţintei de deficit cu Bruxelles-ul. Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că România a purtat discuții și va semna cu următoarea Comisie Europeană un acord astfel încât într-o perioadă de şapte ani să ajungă la deficitul de 3% asumat prin Tratatul de la Maastricht.

Țara noastră va avea cel mai mare deficit al blocului UE în acest an, potrivit estimărilor. Doar în primele patru luni ale anului, România a  înregistrat un deficit bugetar de 3,24% din PIB, comparativ cu 1,7% în aceeași perioadă din 2023. Valoarea datoriilor se ridică mai exact la 57,29 miliarde lei.

Motivul este legat de plata în avans a pensiilor cu ocazia sărbătorilor pascale, reprezentând o sumă de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB). Așadar, chiar și fără această plată deficitul este mai mare.

Conform notei execuției bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 239,99 mld lei au crescut în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

În plus, suntem singura țară din UE care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv în curs, deoarece guvernul „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală generală, potrivit UE.

Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști dacă anul viitor vor creşte taxele şi ce se va întâmpla cu deficitul bugetar.

Premierul a precizat că, în primul rând, noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani, de la un deficit 9,2%, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, şi ne-am asumat că până în trei ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai un exerciţiu financiar trecut, 2016 – 2020, unde aveai obligaţia să vii cu o finanţare de 15%, aveai exerciţiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature şi aveai investiţiile din PNRR.

„Cum poţi să-ţi asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%? Cu adevărat, ce ne-a zis Comisia şi am respectat şi o să respectăm şi anul acesta – sub nicio formă să nu avem deficit pe consum. (…) Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual. Aceasta arată că nimeni nu doreşte să majoreze niciun impozit şi nicio taxă”,

Marcel Ciolacu, premierul României

Potrivit acestuia, în perioada următoare, se vor continua măsurile angajate pentru reducerea evaziunii fiscale, în baza digitalizării şi a modulelor de risc dezvoltate prin inteligenţa artificială.

„Avem nevoie de o Românie ordonată, când am zis, toată lumea a râs. Este nevoie să vezi ce priorităţi sunt în investiţii, astfel încât banul public să fie redirecţionat unde se multiplică în economie rapid. (…) Totul se face pe analize de risc”,

Marcel Ciolacu

România, al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE în 2023

România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2023, potrivit Eurostat. La nivelul UE, ponderea deficitului public în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu de la 3,4%, în 2022, la 3,5 %, în 2023. În România, deficitul a crescut de la 6,3 la 6,6%.

În 2023, toate statele membre, cu excepția Ciprului și Danemarcei, Irlanda și Portugalia au raportat deficit bugetar.

Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4 %), Ungaria (-6,7 %) și România (-6,6 %).

În total, unsprezece state membre au înregistrat deficite mai mari de 3 % din PIB, atat cât este recomandarea Comisiei Europene: Italia, Ungaria, România, Franța, Polonia, Malta, Slovacia, Belgia, Cehia, Spania și Estonia.

Față de 2022, deficitul bugetar al României raportat la Produsul Intern Brut a crescut de la 6,3% la 6,6%.

Analiștii susțin că doar creșterea taxelor poate reduce deficitul bugetar

Situația fiscală a României se va deteriora mult peste așteptări în acest an electoral. Deficitul bugetar, în loc să scadă, așa cum era programat, va merge la peste 7% din PIB, ca în al doilea an de pandemie. Doar creșterile de taxe vor putea reduce deficitul bugetar de anul viitor: creșterea taxei pe valoare adăugată, a accizelor, a taxelor pe proprietate și mărfuri. Sunt avertismentele UniCredit Bank, care se așteaptă ca din 2026 să fie introdusă și taxarea progresivă a veniturilor.

„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”,

Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra și Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România.

Situația fiscală a fost aruncată în aer de poziția partidelor de guvernare în acest an cu patru rânduri de alegeri. Salariile la stat și pensiile au crescut în acest an și din septembrie urmează o nouă majorare a pensiilor, ceea ce va contribui la cel mai ridicat deficit fiscal din regiune.