Forțele Navale Române organizează în Marea Neagră și în Delta Dunării, în perioada 8 – 21 aprilie, exercițiul multinațional „Sea Shield 24”, la care, drept cele mai puternice vase de luptă, ar putea trimite fregatele Mărășești, Regele Ferdinand și Regina Maria, toate cu o vechime mai mare de 30 de ani.
În timp ce războiul din Ucraina pare să evolueze în favoarea Rusiei și în timp ce România și Republica Moldova raportează identificarea pe teritoriul lor a unor drone provenite din acest război, NATO își desfășoară o flotă impresionantă în Marea Neagră – peste 2.200 de militari și 135 de mijloace tehnice (27 de nave maritime și fluviale, 17 aeronave și 91 de autovehicule și ambarcațiuni). Partea română a anunțat că „exercițiul multinațional Sea Shield 24 este cel mai complex eveniment condus de Forțele Navale Române, prin intermediul Comandamentului Componentei Navale în anul de instrucție 2024, și contribuie la promovarea inițiativelor și intereselor României în plan regional și internațional, precum și la creșterea nivelului de interoperabilitate dintre forțele participante. Totodată, se urmărește optimizarea efortului interinstituțional și sincronizarea ciclurilor de planificare la nivelul Forțelor Navale, în cooperare cu celelalte categorii de forțe”.
Cele 12 țări care trimit forțe, alături de cele ale României, la exercițiul Sea Shield 24 sunt Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Turcia și SUA. Se observă două dintre ele, Georgia și Republica Moldova, nu sunt membre ci doar partenere cu NATO. Mai mult, Republica Moldova insistă să-și păstreze neutralitatea militară, pe care o are înscrisă în Constituție.
Aceste forțe „se vor antrena în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării, pentru misiuni de combatere a activităților ilegale pe mare și fluviu, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice”, au precizat Forțele Navale Române. În România, MApN a anulat licitația pentru corvetele multifuncționale iar care cele mai puternice nave de luptă sunt cele trei fregate, toate fiind lansate la apă înainte de anul 1989. Ce-i drept, navele Regele Ferdinand și Regina Maria au parcurs o primă etapă de modernizare. Cea de-a doua etapă de modernizare nu se știe cine și când o va realiza.
Prima ediţie a exerciţiului multinaţional „Sea Shield” a avut loc în anul 2015, deci imediat după ce, în anul 2014, Rusia a ocupat peninsula Crimeea. În anii care au urmat, Rusia nu doar că n-a renunțat la Crimeea dar a transformat-o într-o uriașă bază militară de unde poate lovi țările riverane Mării Negre. De altfel, comandamentul Flotei Mării Negre, a Rusiei, este la Sevastopol, în Crimeea. Ucraina încearcă, ce-i drept, în cursul actualului război, să recupereze Crimeea însă șansele Ucrainei par mai mult teoretice.
Tot mai multe incidente legate de războiul din Ucraina sunt consemnate, în ultimele luni, în România, Republica Moldova și Polonia. Cel mai recent, la 5 aprilie 2024, autoritățile separatiste care controlează Transnistria (zona de est a Republicii Moldova) anunțau că o dronă ar fi lovit o stație radar din orașul Rîbnița, care se află la șase kilometri de granița cu Ucraina. Separat, în aceeași zi, specialiștii militari români au distrus, în poligonul Capu Midia, o ambarcațiune găsită în largul apelor românești, care fusese adusă inițial la Constanța și despre care s-a afirmat, în final, că ar fi o dronă marină cu explozibil la bord. MApN nu a dezvăluit ce țară ar fi lansat în Marea Neagră această dronă dar nu sunt decât două variante paluzibile: Rusia sau Ucraina.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, recunoaște că, de peste doi ani, adică de când a început războiul în Ucraina, structurile militare ale României fac eforturi „să mențină echilibrul în această zonă de responsabilitate deosebit de sensibilă”. Amenințările luate în calcul sunt minele marine, dronele aeriene și, cel mai recent, „dronele maritime de suprafață”.
„Descoperim în Marea Neagră, în zona de responsabilitate, foarte multe obiecte care sunt rămășițe, urmări ale războiului din proximitate. Avem forțele și mijloacele necesare să păstrăm echilibrul, libertatea de navigație în această zonă„
Mihai Panait,
Șeful Statului Major al Forțelor Navale
În mesajul pe care l-a transmis la 7 aprilie 2024, dedicat “Zilei NATO”, președintele României, Klaus Iohannis, sublinia că, în contextul războiului neprovocat pe care Rusia îl duce în Ucraina, toate țările democratice din Europa trebuie să contracareze riscuri de securitate diverse și complexe, “de la cele convenționale, la cele hibride, cibernetice și până la cele neconvenționale”.
“În acest context de securitate dificil, NATO rămâne unită, puternică și se adaptează conceptual, structural, instituțional și operațional pentru a-și menține superioritatea militară cu rol de descurajare față de orice potențial adversar”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Exercițiile militare, chiar dacă nu implică misiuni de luptă împotriva unor țări din afara NATO, reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace de descurajare.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!