Informațiile ruse din Europa traversează o criză profundă după expulzarea în masă a agenților lor care lucrau sub acoperire diplomatică (750 de persoane), arată o analiză a Robert Lansing Institute.
Contactele mai puțin frecvente cu activele duc la o eficiență mai scăzută a operațiunilor în curs, expunerea agenților ruși și decamuflarea finală a eforturilor de influență activă.
Recent, rușii au lipsit de creativitate, în timp ce cascadorii lor devin din ce în ce mai simpliste, fiind inițiate de HQ-ul de la Moscova mai degrabă decât de „rezidenturas” de pe teren.
Analiza demonstrează că majoritatea operațiunilor de influență din Europa sunt conduse în prezent de serviciile de informații militare ale Rusiei, nu de serviciul de informații străine SVR, a cărui prezență s-a redus, probabil din cauza deteriorării ponderii politice a șefului acestuia din urmă, domnul Naryshkin. În același timp, ultimele sale declarații publice indică faptul că este implicat personal în implementarea unor operațiuni de influență, ceea ce sugerează lipsa resurselor operaționale.
Cea mai recentă operațiune a informațiilor militare ruse o implică pe senatorul român Diana Iovanovici Șoșoacă, care a depus un proiect de lege privind anexarea unei părți din teritoriul Ucrainei – Bucovina de Nord, o parte a regiunii Cernăuți, Basarabia și Insula Șerpilor. Ea propune anularea Tratatului din 1997 privind relațiile de bună vecinătate și restituirea „pământurilor istorice” României.
Cu toate acestea, menționarea pretențiilor la Maramureșul istoric poate sugera indirect că inițiativa a fost conturată la Moscova, întrucât Ungaria este cea care are pretenții asupra Mureșului ca parte integrantă a Țării Secuiești.
Că retorica lui Soșoacă este inspirată de Kremlin este la suprafață, în timp ce operațiunea este împletită cu multiple inconsecvențe, ceea ce este o consecință a funcțiilor SVR încredințate informațiilor militare. Din 2014, acesta din urmă a funcționat în Europa mult prea primitiv, nereușind să ascundă în mod corespunzător propria implicare.
Potrivit evaluării noastre, operațiunea care îl implică pe Șoșoacă este o simplă copie a spinării media pe care șeful SVR a lansat-o cu privire la presupusele planuri ale Poloniei de a anexa o parte a Ucrainei de Vest.
Este probabil ca efortul de angajare a senatorului Șoșoacă să facă parte dintr-o operațiune cu mai multe fațete, al cărei pas următor ar trebui să fie justificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Astfel, potrivit lui Șoșoacă, proiectul său de lege se bazează pe „dreptul natural și legitim la unitatea națională”. Această teză repetă narațiunile Kremlinului despre temeiurile și legitimitatea pretențiilor asupra teritoriului Ucrainei.
Cu toate acestea, inițiativa Șoșoacă deschide calea pentru revendicările teritoriale ale Ungariei asupra Ținutului Secuiesc, pe care Ungaria îl vede ca parte a spațiului său cultural. Anterior,
Șoșoacă a fost depistată în mod repetat participând la dezinformații psihice conduse de serviciile de informații militare ale Rusiei. Astfel, ea a susținut că președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei a cerut NATO să se implice direct în război, valorificând declarațiile false ale Moscovei despre disponibilitatea sa de a ataca vecinii din Occident.
Șoșoacă a fost acuzată în România de legături cu platforma Sputnik, care este afiliată serviciilor secrete militare ruse și obișnuia să desfășoare operațiuni sub acoperire și cascadorii de amestec în țările de reședință a corespondenților săi. Această platformă a numit-o „politicianul anului în România în 2021”, ceea ce poate indica interesul Kremlinului pentru cariera politică a senatorului. În martie 2022, Șoșoacă, împreună cu trei parlamentari, s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, discutând despre poziția României față de invazia rusă.
Nu a existat un acord pentru întâlnire din partea conducerii Parlamentului României.
Șoșoacă este cunoscută și pentru declarațiile sale despre necesitatea ca România să se retragă din UE și interzicerea desfășurării forțelor NATO în țară, precum și pentru lupta ei împotriva restricțiilor COVID-19, în urma cărora a devenit una. dintre figurile cheie ale mișcării anti-vaxx din România.
Acest fapt confirmă și mai mult legătura lui Șoșoacă cu informațiile militare ruse, care a desfășurat principala activitate de discreditare a vaccinurilor occidentale și a politicilor guvernamentale de a limita pandemia.
Este probabil ca Șoșoacă să fi intrat în atenția serviciilor secrete ruse ca fostă membră a partidului de extremă-dreapta neonazist antisemit pro-rus Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), din care a fost exmatriculată pentru că nu era de acord cu acesta. strategie. Cu toate acestea, în declarații ulterioare, Șoșoacă nu a contrazis niciodată pozițiile exprimate de AUR, așa că retragerea ei a fost probabil rezultatul contradicțiilor interne ale partidului și al căutării ei pentru o nouă cale de carieră.
Astfel, este probabil ca rușii să o susțină în această perioadă, se concluzionează în analiza citată.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
