Datoria publică a crescut în martie cu 3,8 miliarde de lei și a atins nivelul record de 845,1 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Cu aceste cifre oficiale, putem spune că statul român va avea un deficit cu cel puțin 1 procent față de cel estimat.
Datoria publică în creștere, gradul de îndatorare în scădere
Gradul de îndatorare al Statului Român a scăzut însă la 51,9% din PIB, față de 52,4% din PIB anunțat în luna februarie, în contextul în care baza de raportare, respectiv PIB-ul pentru ultimele patru trimestre, a crescut.
Reducerea gradului de îndatorare a avut în vedere suma PIB-urilor trimestriale de pe ultimele patru trimestre, fapt care a făcut ca baza de raportare să se mărească de la 1.605,59 miliarde lei în februarie, la 1.628,63 miliarde lei în martie. Aplicând această nouă bază de raportare la datoria anunțată în luna februarie de 841,29 miliarde lei, gradul de îndatorare s-ar cifra la 51,7% din PIB.
Datoria publică a înregistrat o creștere record de circa 40 de miliarde de lei în a două lună a acestui an. Cu alte zeci de miliarde de lei luate doar în mai, totalul împrumuturilor pe primele cinci luni ale acestui an urcă spre 120 miliarde lei, conform profit.ro.
Împrumuturi mai mari în prima parte a anului
Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția în creștere a indicatorului datorie publică arată faptul că este aplicată o strategie prudentă de finanțare și de implementare a planului de finanțare, ce presupune atragerea în primele luni ale anului a unei părți semnificative din necesarul de finanțare, politică adoptată și de alți emitenți suverani (Polonia, Ungaria etc.).
În plus, ca urmare a faptului că în primele trei luni ale acestui an, nu au existat rambursări semnificative de datorie publică, acest indicator s-a menținut la un nivel relativ ridicat.
Planul de finanțare pentru anul 2024 (fără instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului), ce presupune atragerea a cca 181 miliarde lei a fost realizat în proporție de 43% până la data de 31 martie 2024.
Conform metodologiei UE, datoria guvernamentală brută la sfârșitul lui martie 2024 includea sumele necesare pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) precum și datoria făcută pentru acoperirea deficitului bugetar prevăzut pentru 2024. Utilizarea împrumuturilor din cadrul PNRR va impacta pozitiv cheltuielile cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit deficitul bugetar din anii următori.
Datoria publică va fi menținută la un nivel sustenabil
În strategia sa macroeconomică, Guvernul are în vedere menținerea indicatorului datorie publică guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil prin stimularea creșterii economice prin investiții publice estimate să ajungă la 6,9% din PIB, pentru anul 2024.
România va putea beneficia în mod semnificativ și de pe urma mecanismelor de finanțare europene. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România dispune de fonduri în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are alocate 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.
Deficit bugetar mare în 2023
România a înregistrat un deficit bugetar de 6,6% din PIB anul trecut, conform datelor Eurostat, fiind mai mare cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu 2022. Dacă ne referim la metodologia națională, acesta s-a ridicat la 5,68%, în timp ce în 2022 era de 5,76%. Datele pe metodologia europeană sunt importante deoarece ne aflăm în procedura de deficit excesiv.
Conform Eurostat, înaintea noastră s-au aflat Italia cu 7,4% și Ungaria cu 6,7%. Au existat și țări cu excedent bugetar, precum Cipru și Danemarca (ambele cu +3,1%), Irlanda (+1,7%) și Portugalia (+1,2%).
Ca medie europeană, deficitul este de 3,5% în 2023, în timp ce în zona euro: 3,6%.
Ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, anul trecut, fiind în scădere de la un nivel de 83,4% în 2022.
Cele mai îndatorate țări membre sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franţa (110,6%), Spania (107,7%) şi Belgia (105,2%). La polul opus se situează Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) şi Danemarca (29,3%).
România a înregistrat o datorie publică de 48,8% din PIB anul trecut.
