După ce ratele s-au dublat în ultimii doi ani, indicii IRCC și ROBOR dau semne de revenire ușoară, însă nu este suficient pentru ca ratele să scadă. De exemplu, IRCC a ajuns de la 5,97% la 5,8%, iar ROBOR a scăzut la 6,05 de la 6,21%, cât era la începutul anului. Potrivit unui sondaj, românii sunt optimiști, astfel că 66% și-au exprimat intenția de a achiziționa o locuință în acest an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,07% pe an, de la 6,08% vineri, 8%, iar ROBOR la 12 luni a rămas la valoarea de 6,08%.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,90% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2023, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,97%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
IRCC a mai scăzut ușor
Indicele scade de la 5,97% la 5,8%, nivel valabil până la finele lunii iunie. Datele sunt calculate pe baza mediei dobânzilor la tranzacțiile interbancare din intervalul octombrie-decembrie 2023. IRCC, ca urmare a modului în care a fost definit în lege, se aplică cu o întârziere de 6 luni de la culegerea primei valori din seria zilnică și cu una de 3 luni de la culegerea. Valoarea estimată astăzi a IRCC începând cu 1 iulie 2024 este de 5.85%.
Acum, la un 
credit de 250.000 de lei pe 30 de ani cu dobânda 9.47% (IRCC+3.50%), rata este de 2.097 lei.
De la 1 aprilie, rata la același credit va fi de 2.084 lei (va scădea cu aproximativ 13 lei).
Pe baza datelor disponibile până în acest moment, estimarea valorii pe care indicele IRCC o va avea de la 1 iulie este 5.85%, ceea ce înseamnă o rată de aproximativ 2.075 lei (cu 22 de lei mai mică decât în prezent).
Planuri imobiliare pentru 2024: așteptări și previziuni privind prețurile de vânzare și închiriere
Întrebați care sunt intențiile imobiliare pentru anul 2024, respondenții studiului au oferit răspunsuri similare cu cele din 2023. În continuare cei mai mulți respondenți (66%) declară că ar vrea să cumpere o locuință, iar 13% vor să vândă. 10% dintre respondenți afirmă că nu au niciun plan imobiliar, în timp ce 8% vor să închirieze o proprietate și 3% vor să găsească chiriași.
În ceea ce privește evoluția prețurilor locuințelor de vânzare, 60% dintre cei interesați de cumpărare declară că se așteaptă ca prețurile să scadă, 16% declară că se așteaptă să crească și 14% se așteaptă la o stagnare. În mod similar, majoritatea persoanelor interesate de închirieri se așteaptă ca prețurile să scadă (43%) la proprietățile date în chirie. Totuși, 28% se așteaptă la creșteri și 22% au declarat că e posibil ca prețurile să stagneze. În același timp, proprietarii care vor să vândă sau să închirieze se așteaptă în cea mai mare parte ca prețurile să crească, atât la apartamentele de vânzare (39% dintre respondenți), cât și la locuințele în chirie (40%).
„Analizând datele sondajului, putem observa că așteptările românilor reflectă interesele personale, astfel încât cei în căutare de locuințe speră la reduceri de prețuri, în timp ce cei care vând sau închiriază se așteaptă la creșteri. Totuși, în prima jumătate a lunii ianuarie, contactările de pe platorma noastră au crescut cu 53% față de aceeași lună a anului trecut. Așadar, trebuie să luăm în considerare faptul că măsurile fiscale adoptate și cererea în creștere înregistrată în primele săptămâni ale lunii ianuarie sugerează mai degrabă o tendință de creștere a prețurilor,” a declarat Monica Dudău, Marketing Manager.
Când au fost întrebați despre evoluția dobânzilor la creditele ipotecare, cei mai mulți dintre participanții la studiu (38%) au răspuns că se așteaptă la o scădere, în timp ce 27% anticipează o creștere. O altă parte considerabilă (17%) e de părere că dobânzile vor rămâne constante, în timp ce 18% se simt nesiguri în privința evoluției dobânzilor.
