Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Indicele preţurilor de consum în luna mai 2024 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 99,89%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) a fost 7,6%”, se arată în comunicatul INS.
Așadar, se observă, în primul rând, scumpiri semnificative în ceea ce privește produsele nealimentare. De exemplu, prețul detergenților a crescut cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecută, prețul articolelor de igienă cu 12% și al medicamentelor cu 24%.
Concret, dacă pentru un medicament plăteam 100 de lei în urmă cu un an, acum plătim pentru același medicament 124 de lei.
Mai mult decât atât, semnificative sunt și creșterile la prețurile biletelor de avion. Mai exact, acestea s-au scumpit cu 21,3%.
Mai scumpe sunt și reparațiile auto, cu 10%, îngrijirea medicală cu 12,5%, masa în oraș cu 11% dar și serviciile poștale, cu 26,5%.
Cele mai mari scumpiri la alimente
Sunt scumpiri considerabile și la alimente. De exemplu, carnea și produsele din carne s-au scumpit cu 5,13%, carnea de porc cu 7%, dar și peștele cu 6,5%.
Este important de spus că, la nivel European, România a avut, pentru a patra lună consecutiv, cea mai mare rată a inflației.
Premierul anunță că inflația va scădea până la finele anului
Premierul afirmă într-o postare că ”inflaţia a scăzut în luna mai la aproape 5%, adică atât cât prognoza BNR că va ajunge abia la finalul acestui an”.
”Măsurile luate de PSD la guvernare, de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv a adaosurilor comerciale la alimente de bază, au fost cele mai eficiente soluţii în sprijinul românilor. Am reuşit să reducem inflaţia de la vârful de aproape 17% din noiembrie 2022 cu aproape 12 puncte procentuale – cea mai accentuată scădere din întreaga Uniune Europeană!”, spune şeful Executivului.
”Nu vom ezita să luăm în continuare decizii care să protejeze nivelul de trai al populaţiei. Vrem să menţinem puterea de cumpărare a românilor şi să susţinem avansul produselor româneşti pe piaţă: acesta cred că este singurul “tandem” care contează atât în acest an, cât şi în viitor”, mai transmite preşedintele PSD.
BNR anticipează o inflație de 3,5% la sfârșitul anului
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată în proiecţia din februarie. Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi undeva la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline este determinată în principal de componenta inflaţiei de bază, CORE2 ajustat, ceea ce este bine. Arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nu îi dăm nici drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune”, a spus Mugur Isărescu, în luna mai.
Previziuni ale Comisiei europene
Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei Europene, creşterea PIB-ului în 2024 ar urma să fie de 1,0 % în UE şi de 0,8 % în zona euro. În 2025, se estimează că PIB-ul va creşte la 1,6 % în UE şi la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflaţia IAPC din UE va scădea de la 6,4 % în 2023 la 2,7 % în 2024 şi la 2,2 % în 2025. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 5,4 % în 2023 la 2,5 % în 2024 şi la 2,1 % în 2025.
,,Pe plan intern, scăderea inflaţiei se poate dovedi mai lentă decât se preconizase, ceea ce poate determina băncile centrale din UE să întârzie reducerea ratelor dobânzii până la stabilizarea scăderii inflaţiei din sectorul serviciilor. De asemenea, este posibil ca unele state membre să adopte măsuri suplimentare de consolidare bugetară în bugetele lor pentru 2025 (măsuri neluate în calcul la elaborarea acestor previziuni), ceea ce ar putea influenţa creşterea economică în anul următor. Totodată, o scădere a înclinaţiei spre economisire ar putea stimula creşterea consumului, în timp ce investiţiile în construirea de locuinţe s-ar putea redresa mai rapid. Riscurile asociate schimbărilor climatice afectează din ce în ce mai mult perspectivele.”, se arată în documentul Comisiei Europene.
