Sindicaliştii din Educaţie au informat că, în urma discuţiilor avute joi la Guvern cu premierul şi miniştrii de resort, s-a căzut de acord să fie emisă o ordonanţă de urgenţă separată privind majorarea cu 20%.
Guvernul a corectat ordonanța de urgență publicată în dezbatere publică miercuri și a modificat procentul cu care vor fi majorate salariile profesorilor de la 1 ianuarie, după ce inițial anunțase o creștere de doar 8% față de 13% cât era agreat. Diferența de 7% până la promisiunea guvernului pentru 2024 de 20% majorare ar urma să se aplice de la 1 iunie. Totodată, salariile de bază/ soldele de funcţie/ salariile de 4 funcţie/ indemnizaţiile de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora se majorează cu 5% faţă de nivelul din decembrie 2023, acestea sunt concluziile negocierilor.
„Este aceeaşi variantă, 20% în medie, creştere salarială pentru 2024. Împreună cu Ministerul Educaţiei vom transmite toate elementele clarificatoare către Guvern. În ordonanţa „trenuleţ” care a intrat în transparenţă decizională nu mai figurau funcţiile de conducere. Figura personalul didactic de predare, figura personalul didactic auxiliar, nedidactic şi atât. Şi atunci lucrurile acestea trebuiau corectate. Şi asta facem în momentul de faţă. Lucrurile vor fi rezolvate foarte rapid”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.
Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a precizat, la rândul său, că pentru aceste creşteri salariale din Educaţie se va emite o ordonanţă de urgenţă separată.
„Concluzia este că se va emite act normativ separat, ordonanţă separată. (..) Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie va fi prima majorare, dar nu discutăm de procente deocamdată. Încă se lucrează, pentru că noi nu avem un procent fix, este o medie”, a explicat Hăncescu.
Şi liderul Federaţiei „Alma Mater”, Anton Hadăr, a afirmat că vor fi date creşterile salariale, dar trebuie găsită posibilitatea de a le realiza „în mod favorabil”.
„Vor fi două tranşe de creştere, una la 1 ianuarie, alta la 1 iunie, 13 plus 7 pe medie, 20%. Pe medie, pentru că nu este la toată lumea la fel, pentru că a fost o sumă fixă dată anul trecut, care nu mai permite acum să le dai la toţi acelaşi procentaj”, a declarat Hadăr.
Nemulțumiri în bloc privind bugetul de stat pe 2024
Deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară, avertizează Consiliul Fiscal într-o opinie preliminară cu privire la proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi la Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2024 – 2026.
CF a primit de la Ministerul de Finanţe, pe 9 decembrie, un prim set de documente privind cele trei proiecte de lege, pentru ca, un nou set de proiecte să fie transmis instituţiei în după-amiaza zilei de 13 decembrie. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal precizează că a fost pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, astfel încât a decis emiterea unei opinii preliminare.
„Drept consecinţă, examinarea de către CF a primului set de documente conduce la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanţelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash şi 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA”, se arată în opinia preliminară a CF.
Nemulțumiri și în Justiție
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a avut joi o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu în legătură cu protestele din Justiţie, în cadrul căreia s-a stabilit să fie eliminat din OUG articolul prin care era eşalonată plata unor drepturi salariale restante pentru magistraţi, grefieri şi personalul auxiliar. Decizia vine după ce mai multe instanţe din ţară au anunţat că îşi suspendă activitatea, iar grefierii au ieşit în stradă, personalul din Justiţie fiind nemulţumit că în „Ordonanţa trenuleţ” la art. VIII se prevede eşalonarea pe şapte ani a plăţii unor drepturi salariale, câştigate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative.
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere a economiei de 3,4% şi un deficit bugetar de 5% din PIB.
