Guvernul român a continuat în 2020 să-şi afirme angajamentul privind restabilirea ritmului reformei justiţiei după regresele din 2017-2019, iar acest lucru a dus la scăderea semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, indică raportul Comisiei Europene.
Documentul aminteşte că, de la aderarea României la UE în 2007, reformele din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
„Recentele numiri în noile conduceri ale parchetelor principale ar putea deschide calea pentru continuarea eficientă a activităţii de punere sub acuzare. Totuşi, progresele în vederea amendării legislaţiei respective au fost amânate ca urmare a pandemiei de COVID-19 combinate cu apropiatele alegeri naţionale. Măsurile controversate cu impact asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie puse în aplicare, precum Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ce are ca sarcină exclusivă urmărirea în justiţie a infracţiunilor comise de către judecători şi procurori. Implementarea continuă a acestor măsuri sporeşte incertitudinea pentru funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul lor combinat. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot, de asemenea, afecta negativ resursele umane din interiorul sistemului de justiţie, cu implicaţii pentru eficienţa sa”, arată raportul citat.
Cadrul anticorupție este cuprinzător
Documentul reţine faptul că România are un cadru naţional strategic anticorupţie cuprinzător, bazat pe participarea largă a actorilor instituţionali de la nivel local şi naţional. În pofida progreselor ţării noastre în combaterea corupţiei în ultimul deceniu, provocările întâmpinate de sistemul judiciar în 2017-2019 au ridicat semne de întrebare privind durabilitatea reformelor anticorupţie.
Documentul examinează și evoluţiile pe care le-au antrenat măsurile de urgenţă luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Potrivit vicepreşedintei CE Vera Jourova, raportul evaluează patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept – sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.
Raportul anual al CE privind statul de drept are drept scop extinderea setului de instrumente ale UE, prin adăugarea unui nou instrument cu rol preventiv. În plus, raportul îşi propune să lanseze o dezbatere cu toate părţile interesate şi să pună bazele unei culturi a supremaţiei legii în întreaga UE.
La rândul său, comisarul european Didier Reynders a spus că raportul vizează protejarea statului de drept, dar şi promovarea unei culturi a statului de drept în ţările membre. ”Dacă statul de drept nu este respectat în ţările membre, cum putem cere acest lucru ţărilor candidate, de exemplu?”, a afirmat reprezentantul CE în conferinţa de presă.
El a subliniat că subiectul statului de drept priveşte întreaga Uniune Europeană, nu doar anumite ţări membre.
În privinţa independenţei sistemului judiciar, Reynders a remarcat că raportul constată că unele state membre fac eforturi pentru consolidarea acesteia, în timp ce în alte ţări membre această independenţă este supusă unor provocări şi riscuri semnificative.
ONG-urile critică clasa politică
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie consideră că vina pentru regresul constatat de Comisia Europeană în privinţa statului de drept în România aparţine, în primul rând, clasei politice majoritare, fiind necesare reforme reale şi rapide în justiţie.
Asociaţiile menţionate susţin că raportul anual cu privire la statul de drept, publicat miercuri de Comisia Europeană, confirmă „îngrijorările” formulate de acestea, care „au militat cu determinare” pentru independenţa justiţiei în ultimii ani.
„Din nefericire pentru statul de drept în România, Comisia Europeană reţine că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secţiei de investigare a infracţiunilor comise de judecători şi procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraţilor, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată etc. Se constată că acest fapt creşte incertitudinea privind funcţionarea sistemului de justiţie, în ansamblu, dar afectează şi independenţa, statutul şi cariera individuală a magistraţilor, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entităţile internaţionale relevante (Comisia de la Veneţia, GRECO, Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni)”, se arată într-un comunicat al celor două asociaţii.
