Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat marţi Occidentul că membrii NATO din Europa se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să folosească armele occidentale pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei, ceea ce, în opinia sa, ar putea declanşa un conflict global, transmite Reuters, potrivit epochtimes-romania.com.
După mai bine de doi ani de la declanşarea celui mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Putin a vorbit tot mai mult despre riscul unui conflict global mai amplu, în timp ce Occidentul se gândeşte ce să facă în legătură cu avansarea trupelor ruseşti în Ucraina.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, pentru The Economist, că membrii alianţei ar trebui să lase Ucraina să lovească cu arme occidentale adânc pe teritoriul Rusiei, un punct de vedere susţinut de unii membri NATO, dar nu şi de Statele Unite.
„Escaladarea constantă poate duce la consecinţe grave. Dacă aceste consecinţe grave apar în Europa, cum se vor comporta Statele Unite, ţinând cont de paritatea noastră în domeniul armelor strategice? Este greu de spus – vor ei un conflict global?”, a declarat Putin reporterilor la Taşkent.
Putin a declarat că loviturile ucrainene asupra Rusiei cu arme cu rază lungă de acţiune ar avea nevoie de ajutorul occidental prin satelit, de informaţii şi de ajutor militar – deci Occidentul va fi implicat direct. El a spus că trimiterea de trupe franceze în Ucraina ar fi un pas spre un conflict global.
Vorbind despre membrii NATO din Europa, Putin a spus că ţările mici de acolo „ar trebui să fie conştiente cu ce se joacă”, deoarece au suprafeţe mici de teren şi populaţii foarte dense.
„Acesta este un factor pe care ar trebui să îl aibă în vedere înainte de a vorbi despre lovituri în adâncimea teritoriului rusesc”, a spus Putin.
Avansurile ruseşti declanşează dezbateri în Occident
Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanşat cea mai gravă prăbuşire a relaţiilor cu Occidentul din ultimii 60 de ani, iar criza escaladează, iar diplomaţii precizează că acum este cea mai periculoasă etapă de până acum.
Invazia a provocat moartea a zeci de mii de civili ucraineni, a determinat milioane de oameni să fugă în străinătate şi a redus la ruine cartiere şi oraşe întregi.
Rusia, care controlează 18% din Ucraina, avansează şi a deschis un nou front în regiunea Harkiv, declanşând o dezbatere în Occident cu privire la ce ar mai putea face după ce a furnizat Kievului sute de miliarde de dolari în ajutoare, arme şi informaţii.
Liderii occidentali şi Ucraina au minimalizat avertismentele Rusiei cu privire la riscul unui război mai amplu care să implice Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume, şi NATO, cea mai puternică alianţă militară din lume, condusă de Statele Unite.
Ucraina susţine că ar trebui să poată lovi în spatele liniilor ruseşti, inclusiv împotriva teritoriului suveran rusesc, pentru a riposta.
Dar oficialii ruşi spun că răbdarea Moscovei se epuizează după repetatele atacuri ucrainene împotriva oraşelor ruseşti, a rafinăriilor de petrol şi, în ultimele zile, chiar împotriva unor elemente ale sistemului său de avertizare timpurie nucleară.
Întrebat de televiziunea de stat rusă despre legitimitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Putin a declarat că singura autoritate legitimă din Ucraina este acum parlamentul şi că şeful acestuia ar trebui să primească puterea.
Zelenski nu s-a confruntat cu alegeri, în ciuda expirării mandatului său din cauza legii marţiale care a fost impusă după invazie.
Rusia susține că România are instructori militari în Ucraina. Președintele Iohannis negase că trimite combatanți, însă militarii pot fi și necombatanți
Rusia susține că mai multe țări membre NATO, printre care România, Polonia și Estonia, au deja “unități speciale” și instructori militari în Ucraina care antrenează armata ucraineană și că, separat, Franța ar avea peste o mie de militari, proveniți din Legiunea Străină, în Ucraina.
Un colonel rus din regiunea Lugansk, aflată în estul Ucrainei, a declarat că mai multe țări membre NATO au deja militari în Ucraina, iar între primele țări menționate de colonelul rus se află România. Cel care a făcut aceste afirmații este Vitaly Kiselev, considerat a fi fondatorul “milițiilor” (unități înarmate ilegale) pro-ruse din Lugansk. Din declarațiile colonelului Kiselev reiese că în Donețk și Lugansk s-ar afla peste o mie de combatanți din Legiunea Străină franceză și că, separat, țări precum România, Polonia și Estonia au în Ucraina instructori militari.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
