Deficitul bugetar al României continuă să se adâncească de la o lună la alta, forțând țara noastră să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi. Estimările indică faptul că datoriile României vor depăși în curând jumătate din Produsul Intern Brut.
În ciuda acestei situații îngrijorătoare, decidenții politici susțin că aceasta este prețul pentru ca România să devină o economie dezvoltată.
Economiștii avertizează că adâncirea tendințelor vor conduce la vremuri grele, în care nivelul de trai al populației va scădea semnificativ. Această divergență de opinii ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea politicilor economice și financiare ale țării în perioada următoare.
Totuși, în loc să caute soluții viabile pentru redresarea economieri, PSD se contrează în comunicate cu USR. Cele două partide politice se învinuiesc reciproc de situația economică a României, dar niciunul dintre acestea nu au venit cu propuneri concrete.
Deficitul bugetar reprezintă un punct major de dispută între PSD și USR. În timp ce PSD susține că deficitul mare este justificat de investițiile masive, USR contestă această afirmație. După primele șase luni din 2024, deficitul bugetar a ajuns la 63,67 miliarde de lei, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului precedent. USR argumentează că mai puțin de jumătate din noile împrumuturi sunt direcționate către investiții reale.
„(…) cei de la USR nu realizează că ceea ce reproșează Guvernului Ciolacu, provine în cea mai mare parte chiar din guvernarea din care au făcut parte. Dacă ar fi analizat cu atenție deficitul bugetar din primele 6 luni ale anului curent, cei de la USR ar fi observat că 37% din acest deficit este constituit din dobânzile la împrumuturile contractate de guvernele anterioare, din care cea mai consistentă parte revine chiar guvernării Cîțu-USR”, arată un comunicat PSD
PSD afirmă că guvernarea sa a alocat 46,27 miliarde lei pentru investiții în prima jumătate a anului curent, în comparație cu 21,35 miliarde lei în timpul guvernării USR. Cu toate acestea, USR susține că o parte semnificativă din așa-numitele investiții sunt, de fapt, programe precum PNDL și Anghel Saligny, care ar putea fi folosite pentru a finanța firme de partid.
„Marcel Ciolacu minte că îndatorarea se face pentru «investiții». Deficitul bugetar după primele 6 luni din 2024 a ajuns la aproape 64 de miliarde de lei, în timp ce investițiile din fonduri naționale sunt de 29 de miliarde de lei. Deci, sub jumătate din noile împrumuturi se duc pe «investiții». Apoi, o bună parte din așa-zisele investiții sunt, de fapt, PNDL-urile, Anghel Saligny, acei bani pentru firmele de partid. Mascați la rubrica investiții în buget, ei sunt, în realitate, bani pentru acoliții baronilor locali. Vă amintiți de milionul de lei găsit în portbagajul domnului Buzatu? Și acolo sunt banii de care vorbesc premierul și miniștrii PSD-PNL când încearcă să găsească scuze pentru deficitul uriaș. Și mai avem și numărul tot mai mare de angajați la stat, de a ajuns România să fie campioană la numărul de bugetari pe cap de locuitor”,
a transmis Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.
Cheltuielile de personal reprezintă o altă sursă de conflict. În ciuda promisiunilor PSD de a implementa o reformă ambițioasă a aparatului bugetar, cheltuielile de personal au crescut cu 23,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, critică USR.
USR susține că soluția este una singură, adică reforma din temelii a statului, care să conducă la reducerea drastică a cheltuielilor publice și la mai mulți bani în buzunarul oamenilor și în economie.
Guvernul trebuie să prezinte un plan de reducere a deficitului
Totuși, Guvernul trebuie să prezinte până pe data de 15 octombrie un plan pentru reducerea deficitului, care este departe de a se încadra în limita de 3%. Anul acesta este posibil să ajungem la 7%, poate chiar să depășim acest nivel.
Până în prezent, s-a vehiculat faptul că Guvernul ar fi avut în plan să modifice anumite taxe pentru a aduce mai mulți bani la buget.
Un documentat de la Guvern în care era prevăzută creșterea impozitul pe dividente și eliminarea facilităților fiscale pentru anumiți angajați astfel încât să reducă deficitul și să aducă mai mulți bani la buget a circulat în spațiul public.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, iar apoi premierul Marcel Ciolacu au negat că măsurile mai sunt în planul pe care îl au acum în lucru.
„Exclud categoric toate speculațiile potrivit cărora Guvernul ar pregăti creșteri de taxe. Exclus! Nu există niciun pachet cu astfel măsuri fiscale care să fi fost discutat în Guvern sau în Coaliție! Din acest motiv, le-am cerut miniștrilor să nu mai avanseze nicio propunere fiscală în Guvern fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri și cu societatea civilă”,
a scris Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.
Premierul român le solicită totodată „să fie mai atenți la comunicarea pe acest subiect”, pentru că „nimeni nu are dreptul să-și dea cu părerea despre tot felul de fantezii fiscale sub sigla Guvernului României.
„Deciziile se iau în Guvern! Orice altă cale de a arunca pe piață inițiative personale, fără o validare politică prealabilă în Coaliție, reprezintă o abatere pe care nu o vom lăsa nesancționată”,
a adăugat Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a menționat însă în repetate rânduri în declarațiile publice că nu mai putem să avem facilități fiscale pentru mai multe categorii, că acestea creează dezechilibre.
Și Ministerul de Finanțe a reacționat „referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la intenția Guvernului de a majora taxe și impozite, precum și de a elimina anumite facilități fiscale”.
Astfel, Ministerul Finanțelor precizează că „informațiile prezentate provin dintr-un document vechi de lucru și nu reprezintã planurile actuale ale Guvernului. În acest moment, Ministerul Finanțelor se află în dialog cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a identifica cele mai bune soluții care să ducă la dezvoltarea economică, precum și la alinierea la principiile economice asumate ca membru al UE, fără însă a fi stabilite un set de măsuri care să facă obiectul unei reforme fiscale”, transmite instituția.
Finanțele mai spun și că „orice schimbare fiscală semnificativă va fi anunțată oficial și va face obiectul unor dezbateri publice cu mediul de afaceri și societatea civilă înainte de a fi adoptată în Guvern”.
Guvernanții nu sunt dornici să dezvăluie informații legate de noile măsuri economice pentru a nu veni cu vești nepopulare în prag de alegeri.