În anul școlar 2022 – 2023, prima zi de școală a fost programată în România mai devreme decât în alți ani, adică la 5 septembrie, în locul tradiționalului 15 septembrie.
Ca și în alți ani, și acum școala a început cu probleme pentru elevi și pentru profesori. În plus, anul școlar a început prost și pentru ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. O serie de politicieni au venit să asiste la ceremoniile de deschidere a anului școlar. Președintele Iohannis, fost profesor, s-a dus la la Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Bucureşti, considerat unul dintre cele mai bune din Capitală. Alături de șeful statului s-a aflat și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Doar că ministrul trecuse, mai înainte, și pe la Colegiul „Sfântul Sava”. Acolo, ministrul fusese pus într-o situație incomodă. Un părinte i-a reproșat ministrului că o poartă a terenului de sport din curtea liceului este încă ruptă. Evident, ea ar trebui reparată acum, dacă acest lucru n-a fost posibil în vacanță. Pus în fața evidenței, adică a porții rupte chiar din prima zi de școală, ministrul s-a văzut obligat să acționeze, mai ales că, acum câteva zile, când declara că WC-urile din fundul curții nu sunt o problemă pentru Educație, declarațiile lui au produs scandal. Așa că, la Colegiul „Sfântul Sava”, ministrul a pus mâna pe telefonul mobil, a întrebat „cum o cheamă pe doamna director?” și a ordonat să fie chemată din cancelarie. Tăticul a încercat, fără succes, să calmeze situația. „Eu nu vreau acum să vă apucați să tăiați capete”, a explicat părintele.
Directoarea Colegiului „Sava” este Cristina Pavăl, foarte apreciată ca profesoară de fizică. Dar ea este directoare doar de la 1 septembrie, adică de mai puțin de o săptămână. Noua directoare i-a explicat ministrului că s-a concentrat asupra spațiilor interioare. Ministrul i-a dat termen trei zile pentru a repara poarta terenului de sport și a avertizat-o că el, personal, se va întoarce cu ziariștii, ca să verifice reparația.
În prima zi de școală se schimbă regulile
În mesajul adresat elevilor, ministrul Cîmpeanu a încercat totuși să-i liniștească. „Se spune că sunt multe schimbări. Dragi elevi, în ceea ce vă privește, schimbările sunt minime”, a susținut ministrul. Potrivit acestuia, „schimbările vor fi mari din septembrie anul viitor. Ne dorim să fie mari. Dorim să păstrăm tot ceea ce este bun și să adăugăm alte lucruri care să facă școala mai prietenoasă și să dea o flexibilitate”.
Schimbările intervenite în anul școlar 2022 – 2023 se referă la înlocuirea celor două semestre cu cinci module de învățământ, care vor fi separate prin vacanțe. „Lăsăm decizia mai mult în mâna profesorilor. Anul acesta, o singură noutate: pe lângă module, anul acesta veți avea o săptămână de vacanță, în octombrie, apoi vacanța de iarnă, apoi, după modulul 3, vacanța din februarie”, a precizat ministrul Cîmpeanu.
O altă schimbare este că tezele nu vor mai fi obligatorii. De asemenea, la admiterea în clasa a IX-a de liceu, mediile din clasele gimnaziale nu vor mai fi luate în calcul.
Goana după note aduce o presiune inutilă asupra elevilor și părinților
„Fiecare profesor ştie să-şi evalueze cel mai bine elevii, ritmic, pe parcursul întregului an şcolar, în aşa fel încât să fie eliminată acea presiune a notei, fără să eliminăm media generală la finalul fiecărui an de studiu. Să eliminăm acea presiune inutilă generată de goana după note, goana după note a elevilor, goana după note, din păcate, a multor părinţi care nu înţeleg că şcoala nu se face pentru notă”, a argumentat ministrul Sorin Cîmpeanu.
Un punct de vedere similar a exprimat și președintele României, Klaus Iohannis. Ca și ministrul Cîmpeanu, președintele Iohannis a fost profesor. „Evaluările sunt importante atât timp cât ele reflectă corect competențele elevilor și studenților, oferindu-le ocazia de a-și îmbunătăți performanțele. De aceea, trebuie regândit modul în care organizăm toate evaluările, pentru că, în final, contează mai puțin nota și mai mult dezvoltarea copilului, în acord cu profilul și interesul acestuia. Șansa la o dezvoltare profesională adecvată trebuie oferită tuturor. Nu se mai justifică diferența de statut dintre ruta teoretică și cea profesională, care descurajează deopotrivă elevi, părinți și profesori”, a explicat șeful statului. El a cerut ca „rutele educaționale să aibă un statut egal, cu acces direct la Bacalaureat și posibilitatea continuării studiilor cu învățământul superior, până la cel mai înalt nivel”.
„Încercăm să corectăm”, spune premierul Ciucă
Toate aceste modificări în sistemul de Educație sunt agreate și de șeful Guvernului. Premierul Nicolae Ciucă a participat și el la deschiderea anului școlar și a transmis, în acest context, că modificările regulilor de învățământ sunt benefice. Premierul a fost, în prima zi de școală, la Colegiul Militar din Craiova, pe care el însuși l-a absolvit.
„Minusurile care au ieșit la iveală în acel context în ceea ce privește capacitatea de modernizare a învățământului românesc încercăm să le corectăm printr-o nouă abordare a sistemului educațional din România, iar schimbările pe care le-am considerat necesare, cel puțin în acest moment, se reflectă în noile legi ale educației pregătite la nivelul Guvernului„
Nicolae Ciucă,
Prim-ministru
Modicările în sistemul Educației sunt deja criticate. Un punct de vedere critic a exprimat, ieri, președintele USR, Cătălin Drulă.
„Din păcate, perspectivele pentru Educația românească nu sunt bune dacă ne uităm la planurile puse pe masă de ministrul Câmpeanu și președintele Iohannis. Noile legi ale Educației par făcute pentru a consolida puterea unor grupuri de interese ilegitime. Și pentru a-i scăpa pe plagiatori de consecințe. Nici profesorii, nici copiii nu sunt în centrul acestor inițiative. Iar asta consfințește definitiv eșecul proiectului România Educată. Vom lupta în Parlament pentru a opri prevederile nocive ale acestor legi”
Cătălin Drulă,
Președinte USR
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
