Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin sponsorizarea protestelor și prin atacuri cibernetice, a declarat marți premierul țării pentru Euronews.
„Asistăm la elemente de război hibrid. Vedem, de exemplu, forțe pro-ruse care încearcă să destabilizeze țara din punct de vedere politic prin proteste plătite, care s-au diminuat rapid atunci când oligarhii care au fugit din Moldova au fost trecuți pe listele de sancțiuni și fluxurile lor de bani au fost restricționate”, a declarat Natalia Gavrilița.
„Asistăm la atacuri cibernetice. Am avut cele mai mari atacuri cibernetice din istoria țării noastre și avem amenințări cu bombă. O mare parte din situația din Republica Moldova va depinde de evoluția războiului din Ucraina. Vedem că ucrainenii curajoși sunt foarte rezistenți și că luptă pentru securitatea nu doar a țării lor, ci și pentru securitatea Moldovei”, a adăugat ea.
Gavrilița a vorbit pentru Euronews în timpul unei vizite la Bruxelles, unde participa la cel de-al șaptelea Consiliu de Asociere UE-Moldova, care are loc la doar câteva luni după ce țara a primit statutul de candidat la UE alături de Ucraina.
Ea a spus că securitatea țării este foarte vulnerabilă la evenimentele care se desfășoară în Ucraina, iar războiul pune la grea încercare economia, securitatea energetică și stabilitatea socială a Moldovei.
Moldova se află pe lista statelor cu risc, deoarece Rusia are numeroase deschideri pentru a exploata dependența sa economică și energetică. Înainte de război, mica țară își importa tot gazul din Rusia, dar, de atunci, Gazprom a redus sever livrările.
„Ne așteptam la o creștere de 5% în 2022 și, în schimb, am văzut o scădere a creșterii economice cu 5,5%. Avem o inflație foarte mare și, de exemplu, tariful pentru gaz a crescut de șapte ori, tariful pentru electricitate a crescut de trei ori”, a declarat Gavrilița pentru Euronews.
„Și, deși avem programe de asistență socială țintite, facturile pe care le primesc oamenii au crescut dramatic”, a mai spus ea, adăugând că salariile nu au fost ajustate corespunzător.
Comisia Europeană a propus o nouă finanțare de 145 de milioane de euro chiar săptămâna trecută și a declarat că va continua să sprijine economia și securitatea energetică a țării.
În același timp, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria rămâne o sursă de îngrijorare, deoarece războiul este încă în desfășurare.
Această fâșie îngustă de pământ cu o lungime de aproape 200 de kilometri și o lățime de 30 de kilometri este situată între râul Nistru și granița de est a Moldovei cu Ucraina. Aceasta s-a desprins de Moldova în 1992, dar nu este recunoscută ca stat suveran de comunitatea internațională și nici măcar de Rusia.
„Considerăm că situația din regiunea noastră separatistă Transnistria este fragilă, dar stabilă”, a declarat premierul.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
