Deși rata inflației a scăzut în luna aprilie sub 6%, suntem în continuare în topul țărilor Uniunii Europene cu cele mai mari scumpiri. Anumite alimente s-au mai ieftinit ca urmare a legii de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, în schimb prețurile la detergenți, servicii poștale și medicamente a crescut cu peste 25%.
Alimentele s-au scumpit, în medie, cu 2,07% comparativ cu aprilie 2023. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la conservele din fructe (10,78%), alte produse alimentare (9,64%) şi carne de bovine (9,25%). Pe de altă parte, ieftiniri au fost consemnate la făină (-30,34%), produse de morărit (-29,29%) şi la mălai (-27,99%). Comparativ cu luna anterioară, respectiv cu martie 2024, cel mai mult s-au scumpit margarina (4,27%), cartofii (2,49%) şi citricele şi alte fructe meridionale (1,97%). Mălaiul a fost mai ieftin cu 1,41%, în aprilie 2024 faţă de luna anterioară, ouăle cu 1,06% şi untul cu 0,9%.
Premierul susține că au reușit să scadă inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării. Și anunță că Guvernul va continua pe aceeași direcție, în așa fel încât să ducă rata inflației sub 5% până la finalul anului.
„Am reușit să scădem inflația la 5.9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim! Datele oficiale arată clar că acolo unde am intervenit prin plafonare, adică la alimentele de bază, energie și gaze, se înregistrează cele mai mari scăderi”, a transmis Marcel Ciolacu.
Serviciile poştale, detergenţii şi medicamentele, în top
La capitolul mărfuri nealimentare, în aprilie 2024, faţă de aceeași lună a anului anterior, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 25,64%, medicamentele, cu 23,86%, şi articolele medicale 20,68%. În schimb, gazele au costat cu 10,79% mai puţin, energia electrică s-a ieftinit cu 3,08%, iar energia termică a consemnat o scădere a preţului de 0,9%.
Faţă de luna martie, în aprilie 2024, energia termică a costat mai mult cu 4,20%, tutunul şi ţigările au consemnat un plus de 2,28%, iar detergenţii au fost mai scumpi cu 2,04%.
Potrivit INS, la această categorie ieftiniri s-au înregistrat la gaze, 10,79% şi la energia electrică, de 4,15%.
Pe de altă parte, la categoria servicii, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poştale cu 26,25%, apă, canal şi salubritate – plus 16,49%, şi serviciile de îngrijire medicală, cu 13,67%. La această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.
În aprilie, faţă de luna martie, scumpiri au fost consemnate la serviciile de transport aerian (10,79%), cele de igienă şi cosmetică (1,30%) şi la cele de confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (1,20%). Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.
,,Tocmai s-a micșorat inflația cu 0,5%. Eu vorbesc de inflație care a scăzut. Prețul la detergenți a crescut cu 25%, urmează cu adevărat Consiliul Concurenței să facă o anchetă, am și vorbit cu președintele.”, a declarat Marcel Ciolacu.
Reacția Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenţei monitorizează constant preţurile produselor de bază şi verifică dacă unii comercianţi au crescut preţurile nelegitim, a declarat preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.
„La ora actuală, procesăm datele primite de la comercianţi pentru a verifica dacă aceste creşteri de preţuri sunt justificate. Noi monitorizăm constant preţurile produselor de bază, atât alimentare cât şi nealimentare. Aşa cum am mai spus, am observat aşa numitul „waterbed effect”, adică o reducere a preţurilor produselor cu adaos comercial plafonat şi o majorare a preţurilor celorlalte produse. Ca urmare, verificăm dacă unii comercianţi nu cumva au profitat de această conjunctură şi au crescut preţurile nelegitim”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
BNR spune că inflația va scădea lent
Banca Națională a României a anunțat că deși rata inflației va continua să scadă în 2024, scăderea va fi într-un ritm mai lent față de 2023.
BNR recunoaște efectul de scădere a inflației produs de plafonările de prețuri, dar precizează că ritmul mai lent decât cel prognozat al scăderii inflației e cauzat tot de unele măsuri guvernamentale: măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului și majorările salariale din sectorul bugetar.
De altfel, ritmul lent al scăderi ratei inflației, sub previziunile anterioare, a făcut ca Banca Națională să nu reducă dobânda de referință de 7% la ședința de politică monetară din 13 mai.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
