Austria începe să dea înapoi în fața României, după ce s-au văzut ușor afectați de măsurile și campania pe care țara noastră a început-o împotriva companiilor austriece, după votul negativ din 8 decembrie, dat împotriva țării noastre la aderarea Schenghen. Președintele Alexander Van der Bellen și-a luat inima în dinți și l-a sunat pe Klaus Iohannis, care a decis să retrimită ambasadorul român înapoi la Viena, după ce l-a retras la scurt timp după votul negativ.
În cadrul discuției, președintele Klaus Iohannis a transmis omologului austriac că votul negativ exprimat de Austria în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind aderarea României la spațiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetățenilor români. Președintele României a arătat că acest vot a fost cu atât mai dificil de înțeles cu cât nu reflectă bunele relații existente între cele două țări și cooperarea strânsă în multiple domenii, inclusiv cel al afacerilor interne, și nici nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor invocate de Austria privind migrația ilegală, se arată într-o comunicare oficială.
În cadrul discuției, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că România este și va continua să fie un furnizor de securitate și va proteja în continuare în mod eficient frontiera externă a Uniunii Europene, în interesul tuturor cetățenilor europeni, așa cum a făcut-o și până acum.
Președintele României a mulțumit pentru sprijinul exprimat public de Președintele Austriei pentru aderarea țării noastre la Schengen și a arătat că mesajele numeroase de susținere venite din partea mediului politic, economic și social din Austria sunt semnale clare că locul României este în Schengen și că va putea fi identificată o soluție. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat interesul direct și prioritar al țării noastre ca poziția actuală a Austriei să fie schimbată cât mai curând posibil, guvernul austriac să adopte o atitudine constructivă și îndreptată spre cooperare, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins anul acesta.
De asemenea, Președintele României a exprimat deschiderea autorităților române de a lucra împreună, în plan bilateral și european, pentru a implementa soluțiile identificate pentru reducerea migrației ilegale pe ruta balcanică, răspunzând astfel preocupărilor ridicate de Austria. De altfel, aceste propuneri și disponibilitatea părții române de a contribui cu soluții au fost prezentate în mod repetat autorităților austriece.
În urma discuției cu Președintele Van der Bellen, Președintele Klaus Iohannis a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României, chemat în țară pentru consultări în data de 9 decembrie 2022. Acest demers reprezintă un gest de deschidere a României pentru identificarea unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, pe toate canalele disponibile.
Probleme cu Austria, sub semnul întrebării
Chiar dacă România a dat o șansă Austriei, nu avem garanția că guvernul de la Viena nu va menține acest vot negativ împotriva țării noastre. Mai mult, românii de rând sunt în continuare deciși să mențină sancțiunile împotriva austriecilor și anume faptul că nu vor mai vizita Austria la fel ca anii trecuți, că nu vor mai alimenta în număr mare de la OMV, mai ales că această companie este singura care a majorat prețul carburanților de la începutul anului.
Totodată sunt și companii sau români care s-au ținut de cuvânt și au închis conturile la băncile austriece în favoarea celor românești.
Cu alte cuvinte, Austria s-a încăpățânat să-și arate mușchii în fața românilor, însă nici cetățenii nu s-au lăsat mai prejos și au vrut să le arate austriecilor că o sancțiune dată împotriva poporului român se va reflecta și împotriva austriecilor care își desfășoară afaceri la noi în țară.
România a pierdut momentan trenul Schengen, iar singura care se zbate în acest moment pentru noi este Grecia, însă și această țară are un interes major. Camioanele cu marfă care vor să traverseze continentul din porturile grecești spre vestul Europei sunt nevoite să piardă zeci de ore în vămile din Bulgaria, România și Ungaria. Odată ce cele două țări ar intra în Schengen, importanța porturilor grecești ar crește rapid, la fel ca și accesul turiștilor către Grecia.
