Italia și Israelul au convenit să consolideze cooperarea în domeniul apei, al aprovizionării cu energie și al securității cibernetice, au declarat premierul Giorgia Meloni și omologul său israelian Benjamin Netanyahu, după un summit desfășurat la Roma, notează Euronews.com.
Vizita lui Netanyahu, prima sa vizită în capitala Italiei de la preluarea mandatului de către Meloni, coincide cu căutarea de către Roma a unor alternative la gazul rusesc. La fel ca alte țări europene, Italia a depus eforturi pentru a-și reduce dependența de livrările de la Moscova de la începutul războiului din Ucraina.
Israelul dorește să își crească exporturile de gaze către Italia și Europa, ridicând posibilitatea creării unui terminal de gaze naturale lichefiate în Cipru.
„Avem rezerve de gaze pe care le exportăm acum și am dori să accelerăm mai multe exporturi de gaze către Europa prin Italia”, a spus Netanyahu.
Israelul a început să producă și să exporte gaze după ce a descoperit mai multe rezervoare în largul coastelor sale la începutul anilor 2010.
Dar nu are o conductă de gaze care să conecteze platformele sale de foraj din Marea Mediterană cu sudul Europei.
„Cooperăm deja în domeniul gazelor cu compania dumneavoastră națională (gigantul energetic ENI), dar dorim să ne extindem”, a declarat Netanyahu ministrului italian al întreprinderilor, Adolfo Urso, la un forum de afaceri.
„Cred că gazul este o nevoie strategică a Italiei și a Europei, iar Israelul este pregătit să facă mai mult în acest scop”, a spus Netanyahu.
Urso a salutat comentariile sale, spunând: „Italia își propune să devină centrul european al gazelor, iar Israelul trebuie să fie punctul forte pentru producția de gaze”.
Alte opțiuni pentru a aduce gazul israelian în Europa includ proiectul EastMed, construcția unei conducte subacvatice cu o lungime de aproape 1.900 de kilometri, pentru a conecta zăcămintele de gaz offshore ale Israelului cu sudul Europei prin Cipru și Grecia.
Gazul ar fi apoi transportat prin conducta Poseidon până la Otranto, în sudul Italiei.
Însă proiectul de 6 miliarde de euro ar trebui să fie funcțional abia între 2025 și 2027.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
