Senatul a aprobat ieri, cu 86 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere, propunerea legislativă prin care vinerea dinaintea Paştelui devine sărbătoare legală şi zi nelucrătoare. Proiectul a fost inițiat de deputatul UDMR Szabo Odon și a fost semnat de 42 de parlamentari din toate partidele politice.
„Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare”, se afirmă în expunerea de motive. ”Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul Muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16-17 zile de sărbători legale. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se mai arată în document.
Forul decizional la acest proiect este Camera Deputaţilor. Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de ieri. În prezent, în România sunt 14 zile de sărbători legale şi nelucrătoare și s-ar ajunge la 15, dacă legea propusă de parlamentarul UDMR va fi votată și de Camera Deputaților și promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Vin alegerile, vine și sărbătoarea
De fapt, până acum politicienii au lărgit gama sărbătorilor pentru a câștiga simpatia alegătorilor. Potrivit Codului Muncii din 2003, România avea opt sărbători legale – 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşti; 1 Mai; 1 Decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.
În aprilie 2008, în pragul alegerilor locale, Legislativul a votat un proiect însușit de toate grupurile politice, potrivit căruia au devenit zile libere prima și a doua zi de Rusalii. Președintele Traian Băsescu a refuzat să promulge legea, cerând ca pe lista sărbătorilor să fie adăugată și Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria). Șeful statului a invocat faptul că vorbim despre o sărbătoare religioasă care datează din secolul al VI-lea și este ”deosebit de importantă pentru creștini”. Parlamentul a acceptat și noua lege a intrat în vigoare în octombrie 2008, cu puțin înainte de alegerile parlamentare, cu un mesaj clar: toți politicienii, inclusiv președintele, au contribuit la relaxarea românilor.
În iunie 2012, înainte de alegerile locale, PDL, prăbușit în sondajele de opinie, propune o nouă sărbătoare – Sfântul Andrei. Proiectul este votat de toate partidele politice. În pragul alegerilor parlamentare din 2016, românii au mai câștigat două zile libere pe an. În octombrie, a intrat în vigoare o lege inițiată de mai mulți parlamentari PSD prin care 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor, a fost declarată sărbătoare legală. În noiembrie a intrat în vigoare o altă lege, prin care a fost declarată liberă ziua de 1 iunie.
Zile în plus
Însă, marea găselniță a tuturor guvernelor a fost acordarea așa-numitelor ”punți” între sărbători – de exemplu, zile libere la sfârșitul anului, între Crăciun și Anul Nou. Dacă în prima perioadă premierul Victor Ponta acorda câte două zile libere în plus, ulterior oferta s-a îmbunătățit semnificativ. De exemplu, 1 Decembrie 2016 le-a adus românilor o minivacanță de cinci zile, suficient cât să-i motiveze pe aceștia să iasă la votul de peste o săptămână de la alegerile parlamentare. La acea dată, Guvernul Cioloș a aprobat o hotărâre prin care ziua de 2 decembrie se stabilise ca zi liberă, adăugându-se la Sfântul Andrei (30 noiembrie) și la Ziua Națională (1 Decembrie). În 2017, Cabinetul Grindeanu a fructificat prin ”punțile” de libere toate sărbătorile nelucrătoare. Românii au primit de la fostul premier două minivacanțe – de pe 21 ianuarie până pe 25 ianuarie și între Rusalii și 1 iunie. Și Guvernul Tudose a stabilit ca ziua de luni, 14 august 2017, să fie zi liberă pentru salariații din sectorul public, făcând legătură între zilele de weekend și ziua de 15 august, declarată nelucrătoare. În schimb, la sfârșitul lui 2017, guvernanții au renunțat la minivacanța de Anul Nou. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că 27, 28 şi 29 decembrie nu vor fi zile libere, precizând că ministerul nu a elaborat vreo hotărâre în acest sens şi că zilele acestea sunt importante pentru ordonatorii de credite, care trebuie să închidă anul bugetar. De fapt, social-democrații și-au dorit ca Parlamentul să nu intre în vacanță, pentru a fi siguri că finalizează legile justiției. Senatorii și deputații s-au grăbit să le voteze, pentru a nu fi blocați în București, dar au bifat perioada ca fiind lucrătoare, având oficial ”activități în circumscripțiile electorale”. Restul bugetarilor au fost, de data asta, perdanți.
ZILE LIBERE în 2018. Calendar al
sărbătorilor legale
1 şi 2 ianuarie;
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
prima şi a doua zi de Paşti;
1 Mai;
1 iunie;
prima şi a doua zi de Rusalii;
Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei;
1 Decembrie – Ziua Națională;
prima şi a doua zi de Crăciun.
