La parada populară de pe străzile din Cernăuți au defilat elevi români de la zeci de școli din România și din Ucraina, însoțiți de profesori și de părinți. Acțiunea nu a fost organizată de Guvernul României, dar în fruntea paradei, simbolic, s-au aflat consulul general al României la Cernăuți, Irina Stănculescu, și ministrul consilier Ionel Ivan.
Marșul popular s-a desfășurat duminică, 12 mai 2019, cu prilejul celei de a patra aniversări a înființării, la Cernăuți, a Centrului Cultural Românesc „Eudoxiu Hurmuzachi“.
„Cântă cucu-n Bucovina“
Participanții au trecut, în coloană, pe străzile centrale ale orașului, oprindu-se în fața Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi“ și, în final, în fața statuii lui Mihai Eminescu – ridicată în anul 2000, dar pe al cărei soclu, numele poetului național al României este încă scris cu litere rusești.
Participanții la marș au dansat și au cântat în românește, una dintre melodii, foarte îndrăgită, cu un text de mare încărcătură emoțională, fiind „Cântă cucu-n Bucovina“ (după cum se știe, versurile fac trimitere la pierderea, de către România, a nordului Bucovinei).
Cernăuțiul este recunoscut drept un oraș multicultural, astfel că marșul românesc a generat multă simpatie în rândul tuturor locuitorilor, ei oprindu-se pe străzi pentru a privi și pentru a face fotografii. În Cernăuți multă lume înțelege limba română, dar se pare că, chiar și în prezent, numeroși cetățeni ucraineni de etnie română se tem să-și declare identitatea.
La marșul de la Cernăuți au participat și mulți oameni din România și din Republica Moldova, mai ales tineri.
„Noi am venit din județul Suceava, unde etnia ucraineană este foarte bine înțeleasă și susținută. La fel ar trebui să se întâmple și cu românii de aici“, a explicat profesoara Ilaria Pușcă, directoarea Școlii Gimnaziale din Vatra Moldoviței.
Prima minoritate din Ucraina, după cea rusă
În Ucraina trăiesc între 400.000 şi 500.000 de români. Potrivit statisticilor comunităților românești, cei mai mulți dintre ei, circa 250.000, trăiesc în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei şi Herta). Alți 130.000 de români trăiesc în sudul Basarabiei (regiunea Odessa), iar 40.000 trăiesc în Transcarpatia. Deși este mult mai discretă decât minoritatea maghiară, comunitatea românească reprezintă, numeric, a treia etnie din Ucraina, după ucraineni și ruși. În regiunea Cernăuți, cea mai numeroasă comunitate de români este în comuna Mahala.
Primarul comunei, Elena Nandriș, ne-a precizat că aici trăiesc 7.000 de români, în patru sate. Acestei comune, care prin tradiție este compact românească, i-au fost alipite, administrativ, acum un an, prin decizia autorităților ucrainene, și două sate cu populație ucraineană, totalizând 4.500 de locuitori.
„Când ne trezim, noi spunem «Doamne, ajută!», în limba noastră. Noi ne luptăm pentru limba noastră, ca să ne-o putem vorbi măcar ca până acum. Ne luptăm pentru școlile noastre. Noi ne-am născut aici și vrem să trăim aici, în Bucovina noastră, în casele noastre“, a rostit, cu ochii în lacrimi, Elena Nandriș.
După cum se știe, anul trecut, autoritățile de la Kiev au decis să amâne intrarea în vigoare a noii Legi a educației, ale cărei prevederi au îngijorat minoritățile etnice din Ucraina și au creat tensiuni între această țară și cele vecine. Guvernul Ucrainei a prelungit până în anul 2023 perioada de tranziție pentru punerea în aplicare a articolului care ar urma să interzică predarea în limbile minorităților etnice, începând din ciclul gimnazial.
Potrivit unor surse neoficiale, Guvernul de la București n-a oferit, până acum, vreun sprijin financiar pentru românii din nordul Bucovinei, cu excepția unor burse acordate, o singură dată, în anul 2018, elevilor de naționalitate română din clasele primare.
Primăria Sectorului 4 îi ajută pe românii din Mahala
Ministerul Afacerilor Externe nu are atribuții de a acorda ajutor financiar pentru etnicii români din străinătate. În schimb, în anul 2019, Primăria Sectorului 4 al Bucureștiului a decis să înceapă să-i ajute pe românii din nordul Bucovinei, în urma unui acord de înfrățire semnat între Sectorul 4 și comuna Mahala. Cu fonduri alocate de Primăria Sectorului 4, în satele Mahala și Ostrița din regiunea Cernăuți încep lucrările de construcție la patru unități de învățământ: două grădinițe, o școală și o bibliotecă.
Lansarea acestui program a fost anunțată, la Cernăuți, de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. „Nu suntem aici ca să aducem un cadou, ci am venit, în numele celor 324.000 de locuitori ai Sectorului 4, ca să realizăm lucruri care nu au fost făcute, în mod corect, până acum. E normal ca românii să fie preocupați de români“, a subliniat primarul Băluță.
Prima unitate de învățământ din nordul Bucovinei care primește sprijin financiar de la Primăria Sectorului 4, în valoare de 50.000 de euro, este grădinița din localitatea Mahala.
Grădinița, cu 120 de locuri, este singura unitate de învățământ destinată preșcolarilor din zona respectivă. Construcția acestui obiectiv a început acum trei ani, dar fusese oprită din lipsă de fonduri. O altă investiție se referă la o casă de cultură ce funcționează în fosta „Casă a colhoznicului“ din aceeași comună, ea urmând a fi renovată pe baza unui proiect finalizat încă de acum cinci ani, dar care nu a avut până acum susținere financiară. În paralel, o altă grădiniță va fi construită în satul Ostrița din aceeași comună.
Aici, cu prilejul vizitei sale, primarul Daniel Băluță și primărița Elena Nandriș au plantat, împreună, un puiet de stejar, care ar urma să trăiască peste o sută de ani.
Sprijinul material oferit de Primăria Sectorului 4 către nordul Bucovinei este un proiect-pilot, dar, în perspectivă, și alte unități administrativ-teritoriale din România pot acorda asemenea ajutoare, pe baza unui recent act normativ care permite oricărei Primării din România să direcționeze până la 5 la sută din bugetul ei către comunitățile de români din afara frontierelor.
