Legile justiției au trecut de Parlament și cu sprijinul UDMR, chiar dacă formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu este, oficial, la guvernare. Atitudinea UDMR are la bază două motive principale. În primul rând, parlamentarii UDMR au o gândire similară cu PSD și ALDE atunci când vine vorba de sistemul juridic. De altfel, de-a lungul timpului UDMR a depus multe inițiative legislative menite să rezolve problemele cu legea ale senatorilor și deputaților, indiferent de naționalitate. Multe din aceste proiecte îl au ca autor pe deputatul UDMR Marton Arpad, unul dintre susținătorii amendamentelor anti-DNA la dezbaterile din Comisia specială pentru legile justiției.
În al doilea rând, UDMR a profitat de prilej pentru a obține din partea PSD unele proiecte de lege dorite de Uniune, cum ar fi cel privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.
Faptul că social-democrații au nevoie de sprijinul UDMR a fost vizibil în momentele-cheie ale acțiunilor PSD din ultimele săptămâni. Astfel, PSD a inițiat modificarea Regulamentului Camerei Deputaților pentru a împiedica opoziția să își mai susțină în plen amendamentele respinse. Inițial, Comisia pentru regulament nu a putut adopta modificările, înregistrându-se egalitate de voturi, pe fondul opoziției UDMR. După ce PSD a promis UDMR că va vota legea privind înființarea liceului din Târgu Mureș, Uniunea și-a schimbat votul, punând umărul la votarea noului regulament.
Câștigul UDMR
Sprijinul UDMR a fost crucial și la votarea legii prin care interdicțiile propuse de ANI înainte de 2013 au fost anulate. Și aceasta pentru că Senatul este for decizional în acest caz, iar legea ANI este lege organică, pentru adoptarea acesteia fiind necesare 69 de voturi, din totalul de 136 de senatori. Or, PSD și ALDE au 68 de senatori, iar sprijinul UDMR a fost esențial pentru asigurarea celor 77 de voturi cu care legea a trecut de Senat. Scenariul s-a repetat în cazul celor trei legi ale justiției (statutul magistraților, organizare judiciară, legea CSM), de asemenea legi organice, pentru adoptarea cărora sprijinul UDMR a fost decisiv.
Așa cum menționam, UDMR nu a colaborat gratuit cu coaliția de guvernare. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, recent, proiectul de lege depus de UDMR care prevede înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Proiectul de lege a fost aprobat cu 172 de voturi ”pentru”, 69 ”împotrivă” şi opt abţineri. „Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului Bolyai Farkas din Târgul Mureş”, potrivit proiectului de lege adoptat de plenul Camerei Deputaţilor. Liceul are clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal şi este cuprins în reţeaua şcolară a municipiului Târgu Mureş începând cu anul şcolar 2018-2019 de către Consiliul Local Târgu Mureş în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, potrivit sursei citate.
Critici din partea PPE
Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a transmis un mesaj dur după ce legile justiției au trecut de Parlament. Daul a criticat și UDMR, care face parte din PPE, pentru că a susținut proiectele PSD și ALDE. ”Modificările legilor justiției și amputarea Direcției Naționale Anticorupție sunt alarmante. Prin intensificarea controlului asupra instituțiilor din România, socialiștii poate că își cresc puterea, dar slăbesc România. Sunt în joc stabilitatea și credibilitatea țării. Astfel, vrem să ne exprimăm tot sprijinul către magistrații, judecătorii, procurorii și toți oamenii care luptă împotriva corupției și pentru o justiție dreaptă și independentă în România. O justiție slăbită înseamnă mai multă corupție, mai multă corupție înseamnă mai multă sărăcie pentru oamenii obișnuiți”, se afirmă într-un mesaj al lui Daul postat pe site-ul PPE. Președintele PPE și-a exprimat, totodată, „regretul profund cu -privire la voturile UDMR, partid membru al PPE”, care sprijină guvernul socialist.
Răspunsul UDMR
În replică, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că independența justiției și statul de drept nu sunt afectate de legile adoptate de Parlamentul României. ”Încă de săptămâna trecută am transmis un punct de vedere către președintele Daul, în care noi am explicat cu argumente de ce cele trei legi adoptate nu afectează în niciun fel statul de drept, nu influențează în niciun fel lupta împotriva corupției și nu suspendă independența justiției. Mai mult decât atât, prin întărirea Consiliului Superior al Magistraturii, cred că, din acest punct de vedere, chiar întărește și independența justiției de sfera politică. Eu rămân consecvent că cele trei legi adoptate, inclusiv responsabilitatea magistraților, nu schimbă direcția României și nu afectează statul de drept”, a subliniat Kelemen Hunor. Președintele UDMR a susținut că formațiunea sa politică este amestecată în lupta politică a popularilor europeni cu socialiștii și se arată surprins că președintele PPE n-a reacționat atunci când ar fi fost afectate drepturile minorităților din România.
Liderul UDMR susține că nu a negociat cu PSD
Preşedintele UDMR susţine că nu a negociat cu PSD adoptarea legii privind liceul din Târgu Mureș: „Nu am negociat acum, nu am negociat nici un moment în această perioadă. Toată discuţia a fost în septembrie, după începerea anului şcolar, când, prin diferite decizii administrative şi argumentând că există acolo un proces penal, fosta şcoală, fostul liceu a fost desfiinţat şi noi am spus că dacă există o dorinţă a comunităţii, dacă există o dorinţă a Bisericii Catolice, dacă a redobândit un imobil furat de către comunişti…”, este varianta lui Kelemen Hunor. ”Legea şi Constituţia permit să aibă astfel de licee toate cultele religioase recunoscute; atunci trebuie să găsim o soluţie juridică şi soluţia juridică cu care se poate merge înainte e legea”, a adăugat liderul UDMR.
Până unde poate merge relația PSD-UDMR?
Politicienii PSD și UDMR se înțeleg de minune în Parlament. Însă, o parte din solicitările Uniunii nu se potrivesc cu mesajul naționalist al PSD. La rândul lor, liderii UDMR se distanțează de propriul electorat, care, în 2014, a votat în proporție de 85% cu Klaus Iohannis.
Înainte de votul asupra moţiunii de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu, din 21 iunie, Liviu Dragnea a obținut sprijinul UDMR, promițând sprijinul PSD pentru mai multe proiecte dorite de liderii Uniunii. Proiectele se refereau la scăderea pragului pentru folosirea limbii materne în instituţii, la instituirea zilei de 15 martie ca Ziua Maghiarilor, introducerea autonomiei culturale, dar era vizat şi un proiect privind învăţământul superior pastoral.
În paralel, atmosfera în Parlament a devenit foarte tensionată, iar unii dintre parlamentarii PMP şi PNL au protestat – inclusiv prin legarea unor banderole tricolore de uşile cabinetului preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea – faţă de intenţiile PSD. Dar împotriva proiectelor s-au manifestat şi o serie de parlamentarii social-democraţi, în special din județele din Ardeal. Mai mulți parlamentari PSD i-ar fi cerut lui Dragnea să renunțe la concesiile majore făcute UDMR. În aceste condiții, PSD a retras proiectele de pe ordinea de zi a Parlamentului, iar UDMR nu a mai votat moțiunea de cenzură.
Autonomia, subiect controversat
Dincolo de momentul moțiunii de cenzură, solicitările UDMR rămân o problemă în relația cu PSD. Și aceasta pentru că, în ultimii ani de zile, PSD a folosit la maximum mesajele naționaliste, de la sloganul ”mândru că sunt român”, până la atacurile lui Liviu Dragnea la adresa omului de afaceri George Soros sau la adresa firmelor multinaționale. Or, UDMR nu va renunța niciodată la solicitarea de autonomie pentru județe precum Harghita și Covasna. Pe de altă parte, și UDMR se distanțează de propriul electorat care, la alegerile prezidențiale din 2014, a votat în proporție de 85% cu Klaus Iohannis, deși UMDR făcea parte din Guvernul Ponta. ”Să aducem Catalonia în Ardeal”, a declarat Kelemen Hunor în 2014, citat de Historia.ro. După izbucnirea violențelor în Catalonia, UDMR a emis un comunicat mai nuanțat. „Nu suntem de acord cu valul de violențe și cu instabilitatea politică creată. Considerăm că pentru gestionarea situației tensionate din Catalonia este nevoie în primul rând de calm. Viața continuă și după referendumul de duminică, iar interesul comun al tuturor cetățenilor este acțiunea înțeleaptă şi echilibrată a liderilor politici și a autorităților
Tensiunile create pot fi soluțio-nate doar în mod legal, prin dialog. Nu sunt necesare noi revolte în Catalonia!”, se afirmă în comunicatul UDMR.
Vizită misterioasă
Cu toate acestea, doi lideri ai UDMR din județul Covasna, Antal Arpad și Tamas Sandor, au fost în vizită la Barcelona chiar în ziua în care s-a desfășurat referendumul pentru independența acestei provincii, potrivit presei din Harghita. Antal Arpad este primarul din Sfântu Gheorghe și, totodată, un susținător al autonomiei ”Ținutului -Secuiesc”, iar Tamas Sandor este președintele CJ Covasna. Presa din Harghita se întreabă dacă vizita celor doi a fost organizată pe bani publici, dar susține că nici Primăria din Sfântul Gheorghe, nici CJ Covasna nu au lămurit acest aspect.
“Nu sunt pentru independenţa Cataloniei şi asta pentru că de foarte multe ori am spus că noi (comunitatea maghiară – n.r.) dorim autonomie, şi nu independenţă. Practic, ceea ce are în acest moment Catalonia ca autonomie ar fi ceea ce ne-am dori şi noi, pentru noi, în Ţinutul Secuiesc”, a comentat Antal Arpad, potrivit presei locale. ”Niciodată nu duce la nimic bun dacă un centru, în cazul nostru Bucureştiul, iar în cazul lor Madridul, spune nu şi nu la orice ceri tu. Dacă ţi se tot spune «nu», la un moment dat te saturi, cred că este de înţeles. Aşa e şi cu copilul care cere şi nu i se dă, la un moment dat, fuge de acasă”, a avertizat liderul UDMR.
