Constituția României se sărbătorește în fiecare an la 8 decembrie, iar azi, în Parlament, a fost organizată o ședință solemnă la care au participat premierul, președinții celor două camere, dar și reprezentanți ai partidelor politice. A lipsit însă Klaus Iohannis, care fusese invitat să ia și el cuvântul de la tribună.
În Parlamentul României a avut loc, luni, o ședință solemnă cu ocazia aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției, primul document al țării și cel mai important de după căderea regimului comunist.
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit luni, de la ora 13.00, în Parlament, pentru a sărbători Ziua Constituției care are loc în fiecare an la 8 decembrie. S-au ținut discursuri, s-au lansat promisiuni și s-a aplaudat îndelung.
Politicienii au sărbătorit adoptarea, în 1991, a celui mai important document al României, chiar dacă, nu de puține ori, au călcat strâmb și nu au respectat întocmai legea țării.
Au vorbit printre alții, Marcel Ciolacu, Florin Cîțu și premierul Nicolae Ciucă.
5 lucruri despre Constituția României
Constituţia României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.
Constituția a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie.
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003.
Constituţia României cuprinde: Titlul I – Principii generale; Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III – Autorităţile publice; Titlul IV – Economia şi finanţele publice; Titlul V – Curtea Constituţională; Titlul VI – Integrarea euroatlantică; Titlul VII – Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii, scrie Agerpres.
România a avut 7 Constituții
România a avut şapte constituţii şi 16 revizuiri ale acestora.
Prima Constituţie a fost adoptată în anul 1866 și a fost modificată în 1879 ca urmare a dobândirii independenţei.
Proclamarea Regatului în 1884 a adus la o nouă modificare a Constituției.
În 1916 s-a început o revizuire care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat votul universal.
În 1923 am avut altă Constituţie şi apoi în 1938, încă una. Între anii 1940-1944, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Constituţia a fost suspendată. În 1948, 1952 şi 1965 au urmat alte trei Constituţii. În 1991 a venit rândul Constituţiei de după căderea comunismului. Această lege fundamentală a fost revizuită în 2003 Unele revizuiri au fost de importanţă capitală, precum cea din 1884, care includea proclamarea independenţei şi Regatul, sau cea din 1974, care instituia funcţia de preşedinte al ţării.
CITEȘTE ȘI: Șoșoacă, pusă iar pe circ. Ciolacu a pus-o la punct
