Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pare că formează o echipă și au planuri mărețe împreună pentru anul viitor. Deși șeful PSD pare preocupat de bugetul țării, de creșterea pensiilor și salariilor, în fond am putea să luăm în calcul că interesul este mai degrabă pentru viitoarele alegeri din două puncte de vedere.
PSD ar trebui să preia anul viitor cârma Guvernului și să cedeze ministerul finanțelor, de aceea e posibil să se grăbească cu bugetul ca să știe exact ce planuri să își facă, mai ales că de anul viitor încep încet campaniile pentru cele patru tipuri de alegeri. Și doi, PSD este interesat să arate românului că și-a suflecat mânecile și a trecut la treabă. De aceea și promisiunea majoră că merge la Bruxelles să renegocieze PNRR și nu o face singur, ci cu premierul, declarați vine pentru a întări ideea că lucrurile se mișcă, pentru că Nicolae Ciucă nu a declarat public că ar putea renegocia capitole din Planul Național de Reziliență și Redresare.
„Premierul colectează de la absolut toți miniștrii un draft cu care se va merge la Bruxelles pentru a se negocia. Este posibil ca atât domnul prim ministru cât și eu să mergem împreună să ducem aceste negocieri cu Comisia Europeană”, a spus Marcel Ciolacu, întrebat dacă la discuțiile din Coaliției pe tema legii bugetului pe 2023 s-a abordat și subiectul legat de creșterea pensiilor.
Marcel Ciolacu este foarte încrezător că se pot schimba multe în legătură cu pensiile aprobate în PNRR, chiar dacă acest lucru poate dura ani.
„Au început deja discuţiile pe bugetul pe anul viitor. Am anuntat deja că va fi prima oară în istoria României postdecembriste când începem discuţiile pe buget, să le finalizăm în luna noiembrie. Ştiţi cum se vota pe repede înainte de Crăciun, în ajunul Crăciunului bugetul României”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Ce știm sigur este că nici anul viitor, educația nu va primi 6% din PIB, așa cum i s-a promis de zeci de ani de zile. La sănătate, cu siguranță că nu vor fi alocați mai mult de 5,5% din PIB, iar lista ministerelor care nu vor primi anul viitor sumele promise de ani de zile este lungă. Rămâne de văzut dacă vom investi la apărarea un buget de 2,5% din PIB așa cum ne-am angajat în fața partenerului NATO.
Premierul Nicolae Ciucă spunea că este necesar ca pensiile și salariile să crească chiar de anul viitor.
„Am susţinut încă de la început că trebuie să ne îngrijim astfel încât să ne aliniem la această decizie. Există posibilitatea ca începând cu anul 2023, aşa cum am discutat în coaliţie şi am afirmat de fiecare dată, să susţinem creşterea salariului minim şi, desigur, a pensiei, doar că aceste date, aşa cum este şi normal şi responsabil, vor fi făcute public după ce avem proiecţia de buget pe anul 2023”, a afirmat Ciucă.
Până ca bugetul de anul viitor să fie aprobat, Guvernul trebuie să își facă calcule și să mai strângă buzunarele pentru că cel puțin la ministerul energiei din cauza crizei vor fi nevoie de bani pentru plata facturilor la gaze și energie.
Promisiunea lui Ciolacu că merge la Bruxelles și de data aceasta cu premierul Ciucă nu mai pare una de interes. Dacă ne amintim, șeful PSD a mai fost și în luna mai la Bruxelles tot sub pretextul să discute despre renegocierea pensiilor cu șefa Comisiei Europene, iar la întoarcere nu a suflat o vorbă despre acest lucru.
România, creștere economică mică în 2023
În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii furnizare de Comisia Europeană, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creștere semnificativă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Această creștere robustă a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID.
Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită în sens ascendent, fiind estimată la 3,9 %. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, în conformitate cu perspectivele de creștere economică mai lentă la nivel mondial și la nivelul UE. Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere anul acesta și anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creștere a deficitului comercial, mai arată datele oficiale de la Bruxelles.