România a avut o șansă istorică de a accesa fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro. În curând se împlinesc doi ani de când am semnat contractul, însă țara nostră nu a cheltuit nici măcar un cent din aceste fonduri. Ne chinuim acum cu a doua tranșă, însă nu am cheltuit banii nici din prima tranșă. Încă din toamna anului 2021, PSD a promit că renegociază PNRR pentru pensii, dar până la urmă cu putut renegocia capitolului RePower EU, care va pune la dispoziţia României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic.
Zilele acestea o echipă de la Bruxelles trimisă în țara noastră să se ocupe de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a aflat la Guvern și a discutat cu premierul. Acesta din urmă dă asigurări că PNRR va fi respectat în totalitate.
”Guvernul pe care îl conduc este unul al reformelor în domenii-cheie, așa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, dar și la nivelul coaliției de guvernare. Multe dintre reformele asumate prin PNRR se suprapun cu cele necesare pentru pregătirea aderării României la OCDE. Avem voința să le implementăm și convingerea că, pentru România, dezvoltarea structurală și financiară cu sprijinul Uniunii Europene reprezintă o uriașă oportunitate. Ca prim-ministru îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale-cheie, de a analiza impactul lor asupra populației și de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Céline Gauer, directorul general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene și Declan Costello, directorul general adjunct al Direcției pentru Afaceri Economice și Financiare DG ECFIN, au subliniat deschiderea partenerilor europeni pentru a lucra împreună cu autoritățile române în scopul pregătirii reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Discuțiile de la Palatul Victoria s-au axat asupra priorităților de reformă structural-fiscale ale României și asupra demersurilor necesare pregătirii până la 31 august 2023 a unui calendar al depunerii următoarelor cereri de plată.
În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a solicitat miniștrilor de linie ca în cadrul consultărilor tehnice ce vor avea loc în următoarele zile să fie prezentate înalților funcționari europeni viziunea și principiile proiectelor noilor legi ale pensiilor publice, respectiv salarizării în sistemul public, reforme prioritare ale echipei guvernamentale. De asemenea, premierul a arătat că Guvernul României susține implementarea investițiilor într-un ritm susținut.
În ceea ce privește reforma fiscală, șeful Executivului a subliniat că este în curs de elaborare un plan de măsuri care are în vedere consolidarea sustenabilității finanțelor publice și ale managementului fiscal, în concordanță cu angajamentul României de a se încadra în acest an în rata de deficit fiscal de 4,4% din PIB, iar în 2024 ținta acestui indicator macroeconomic să fie de 3% din PIB.
”Vom detalia acest plan în perioada următoare. Suntem deschiși dialogului cu partenerii europeni și ne bazăm pe consultările constante pe care le vom avea pentru a găsi cele mai bune măsuri. Eforturile logistice și de infrastructură făcute de România pentru susținerea Ucrainei sunt enorme. Este nevoie de un efort comun și de a susține împreună capacitatea României de a oferi în continuare acest suport”, a subliniat șeful Executivului.
Jaloane neîndeplinite și bani blocați
În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul celor două jaloane neîndeplinite corespunzător aferente cererii de plată numărul 2. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a prezentat calendarul strâns pentru îndeplinirea acestora astfel încât România să beneficieze de întreaga sumă de bani disponibilă acestei cereri de plată.
Un alt subiect discutat s-a referit la modificarea PNRR, prin introducerea capitolului RePower EU, care va pune la dispoziția României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic. Prim-ministrul a subliniat angajamentul României de a accelera procesul de actualizare a PNRR prin includerea REPower EU.
Tranșa a doua, aprobată parțial
Comisia Europeană a aprobat la sfârșitul lunii iunie acordarea celei de-a doua tranșe de bani României din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, însă România nu va primi toți banii pentru că nu a îndeplinit două ținte importante în domeniul energetic, iar sumele aferente sunt momentan suspendate. Decizia Comisiei Europene este una ce mai are nevoie și de alte aprobări din partea altor instituții europene, însă punctul de vedere al Comisiei este decisiv. Suma aferentă celor două ținte energetice neîndeplinite este de aproximativ 140 de milioane de euro.
Comisia a constatat că aceste două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Totuși, CE recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, dar spune că mai sunt încă multe de făcut.
Obiectivele nerealizate de Ministerul Energiei sunt semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW și semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.
Dacă România nu va îndeplini aceste obiective până în februarie anul viitor, ar putea pierde definitiv suma de 140 de milioane de euro. Restul sumei de bani, de peste 3 miliarde de euro, va fi livrată României în luna septembrie. Până atunci, Guvernul are timp să vină cu observații la decizia Comisiei Europene.
Pentru a primi această sumă, Guvernul a reușit cu greu și cu întârziere să îndeplinească celelalte 49 de obiective prevăzute în PNRR obligatorii pentru livrarea tranșei a doua de bani de către Comisia Europeană.
România a depus a doua cerere de plată din PNRR în decembrie anul trecut însă Comisia Europeană a considerat că nu toate obiectivele asumate de România în 2021 au fost îndeplinite corect așa că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut prelungirea perioadei în care putea finaliza reformele și investițiile din plan.
