Deși suntem în plină criză energetică, cu scumpiri pe toate palierele, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, produsul intern brut a crescut în T3 cu 4%, față de aceeași perioadă a anului trecut, şi cu 1,3% faţă de T2.
La scurt timp și premierul țării a ținut să anunțe această veste, care dă bine pe hârtie.
,,Într-o situație destul de complicată, la nivelul Guvernului s-au reușit măsuri care asigură continuarea consolidării economice. Avem creștere economică și pe ce-l de-al treilea trimestru, o creștere economică de aproximativ 4%, în comparație cu primele 9 luni ale anului trecut”, a declarat Ciucă.
Doar că întrebat cum se va resimți această creștere economică în buzunarele românilor, pentru că, în momentul actual, inflația este mare, iar românilor le este tot mai greu să îți gestioneze banii, șeful executivului a răspuns că:
”Asta este doar o primă impresie, pentru că, prin măsurile pe care le-am luat anul acesta la nivelul Guvernului prin pachetele de sprijin, au fost asigurate atât creșterea venitului minim garantat.
Discutăm şi de analiza pe care o facem la nivelul Coaliţiei şi în Guvern pe baza acestor rezultate în care avem o imagine a proiecţiei bugetului pe anul viitor să putem asigura compensarea inflaţiei care a depăşit 15%.
Atunci, trebuie să ne asigurăm că cei cu venituri foarte mici trebuie să beneficieze de mărirea veniturilor pentru acoperirea inflaţiei”, a spus Nicolae Ciucă.
Salariul minim pe economie ar trebui să crească la 3.000 de lei brut de la 1 ianuarie, iar pentru pensionari se va lua o decizie separat. Marcel Ciolacu, șeful PSD, nu renunță la ideea de majorare în funcție de venit, însă deciziile vor fi luate în Coaliție după consultări.
Fostul premier Florin Cîțu nu ratează nicio ocazie de a-l înțepa pe șeful PSD și se întreabă ironic cu cât ar trebui majorate pensiile de fapt.
,,Rată inflației este estimată la 17% (cel puțin) în 2022 și în jur de 12% la final de 2023. Punctul de pensie ar trebui să crească cu 17% sau 12%? Acest haos apare când decizia este luată politic și nu pe baza unei formule transparente și apolitice. Orice discuție despre punctul de pensie, fără o reforma a sistemului de pensii, vulnerabilizează și crește exponențial probabilitatea prăbușirii actualului sistem.”, a scris Florin Cîțu.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, dă asigurări că salariile și pensiile vor fi majorate, în contextul în care sunt 1,3 milioane de români plătiţi cu salariul minim, şi 500.000 din agricultură şi construcţii.
Cât despre cei 200 de lei neimpozabili care ar putea fi aplicaţi la salariul minim majorat, Budăi a spus că ”din jumătatea anului 2022 au pus la dispoziţia mediului de afaceri o sumă de 200 de lei, pe care să o poată asigura ca şi salariu angajaţilor săi, unde statul nu percepe nicio taxă”.
”Până acum a fost la decizia angajatorului, acum ne dorim să o introducem în cei 3.000 de lei şi să continuăm această practică şi anume să nu îi taxăm”, a mai spus Budăi.
De cealalată parte, creșterea salariului minim pe economie este și în beneficiul aleșilor noștri care au indemnizația calculată în funcție de această sumă. Astfel, dacă salariul minim net va fi mărit de anul viitor cu aproape 500 de lei, și parlamentarii vor avea câștiguri mai mari. Cei 200 de lei neimpozabili sunt buni, dar patronii nu vor reuși să facă față majorărilor salariale, mai ales că dările la stat reprezintă 40% din salariu.
O măsură care ar trebui să fie luată este probabil neimpozitarea până la o sumă mai mare, cum ar fi venitul minim garantat, măsură susținută de USR. Proiectul se află deja în Parlament, însă a rămas în așteptare. Implementarea deducerii s-ar face etapizat, după următorul calendar:
- 25% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2023;
- 50% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2024;
- 75% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2025;
- 100% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu anul 2026.
De asemenea, în ceea ce priveşte contribuţia de 3,75% pentru pilonul 2 de pensii, aceasta s-ar aplica în continuare la nivelul salariului brut al salariatului fără aplicarea deducerii personale.
Până la urmă cei mai afectați de scumpiri sunt angajații din mediul privat pentru că vorbim despre 1,3 milioane de români plătiți cu 1.550 de lei, perioadă în care avem de-a face cu scumpiri record în istoria recentă.
