Poliţia Română anunţă că, anul trecut, a desfăşurat 187 de acţiuni operative, în urma cărora au fost destructurate 35 de grupări infracţionale de trafic de persoane şi trimise în judecată 465 de persoane, acuzate în 83% dintre cazuri de exploatarea sexuală a victimelor.
„Pe linia combaterii traficului de persoane, în anul 2023, au fost înregistrate 351 de sesizări de natură penală, fiind desfăşurate activităţi în 4.963 de ordonanţe de delegare emise de către procurorii DIICOT (1.091 existente şi alte 3.872 înregistrate). Atât pentru combaterea fenomenului, cât şi pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată pe această linie de muncă, au fost efectuate 187 de acţiuni operative, au fost destructurate 35 de grupuri infracţionale organizate şi au fost trimise în judecată 465 de persoane, pentru săvârşirea a 1.699 de infracţiuni, ca urmare a rechizitoriilor emise şi a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei încheiate de către procurorii DIICOT”, susţine Poliţia Română într-un comunicat.
Traficul de persoane reprezintă o infracţiune complexă, care are un pronunţat caracter transfrontalier, însă jumătate dintre investigaţiile efectuate în ultimul an au avut în vedere traficul intern de persoane.
Dintre cele 1.336 de dosare penale în care Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate a efectuat investigaţii în cursul anului 2023, sub delegare, 669 au vizat fapte de trafic internaţional de persoane, respectiv 50,07%, iar 667 trafic intern, reprezentând 49,93%.
Potrivit datelor din anchete, în ceea ce priveşte exploatarea victimelor în plan intern (49,93% din totalul investigaţiilor au vizat traficul exclusiv intern), sunt preferate victimele minore din cauză că sunt facil de recrutat şi exploatat, în special prin obligarea la practicarea prostituţiei şi nu este necesară călătoria externă/trecerea frontierei.
De asemenea, se constată existenţa modurilor de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală (din totalul de 1.336 de dosare, 1.118 vizează exploatarea sexuală – 83,7%), proxenetism săvârşit de un grup organizat – 4%, exploatarea prin muncă – 142 de dosare (10,63%), constrângerea la săvârşirea de infracţiuni mărunte şi obligarea la practicarea cerşetoriei – 81 de dosare (6%), sclavie – 7 dosare (0,52%).
Conform Poliţiei Române, nu s-au înregistrat modificări în procesul de recrutare a victimelor şi mijloacele de constrângere, menţinându-se falsele promisiuni de obţinere a unor locuri de muncă bine plătite, câştigarea încrederii victimelor prin aservire şi dependenţă sentimentală (metoda loverboy), împărţirea câştigului – cointeresarea, abuzul şi şantajul emoţional, confiscarea şi reţinerea documentelor, inducerea temerii unor represalii asupra lor sau a membrilor de familie în cazul în care vor cere ajutorul poliţiei, dar şi forme variate de violenţă, în special în faza exploatării.
„Metoda loverboy a devenit în ultimii ani mai mult decât o metodă preferată de recrutare şi exploatare în cea mai mare parte a cauzelor de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale, traficanţii neezitând să se căsătorească cu victimele şi chiar să aibă copii cu acestea, obţinând astfel control şi poziţia de manipulare a victimelor, dar şi garanţia că acestea nu vor apela la sprijinul autorităţilor, fiind astfel creată dependenţa totală sentimentală şi psihosocială a victimei faţă de traficant”, mai spun poliţiştii.
În anul 2023, profilul traficantului nu a suferit schimbări faţă de anii anteriori, astfel că aceştia sunt cetăţeni români de ambele sexe, cu vârste variate, unii cunoscuţi cu antecedente penale pe trafic de persoane ori alte fapte penale.
„Tendinţa traficanţilor este de a acţiona individual sau în grup restrâns, sub formă de asociere în principal pe criterii familiale, de rudenie sau de interese comune, astfel că fiecare etapă a traficului poate fi gestionată de oricare dintre aceştia, iar profiturile obţinute în urma activităţilor infracţionale derulate rămân concentrate în posesia unui grup restrâns de persoane/familii/rude”, este altă concluzie a poliţiştilor.
Se constată tendinţa de a renunţa la constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv un grup structurat, cu un lider care să coordoneze activităţile unor executanţi aflaţi pe o scară ierarhică bine definită, ci mai degrabă se regăseşte situaţia asocierii traficanţilor în grupări fără o structură determinată şi abordarea aspectelor infracţionale de către aceştia din perspectiva unei „afaceri”, în urma căreia îşi vor împărţi veniturile obţinute în mod egal.
Se constată schimbări în modul de operare, respectiv a modalităţii de exploatare a victimelor, în sensul adaptării conduitei traficanţilor, evitarea violenţei, din punct de vedere judiciar faptele îmbrăcând astfel de la an la an din ce în ce mai mult elementele constituive ale infracţiunii de proxenetism în loc de trafic de persoane/minori.
Aşa cum rezultă şi din statistici, cauzele penale nou înregistrate anual se încadrează într-o tendinţă descendent ceea ce denotă că eforturile luptei anti-trafic sunt constante şi consecvente, precizează poliţiştii.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
