România plătește în continuare prețuri mari la gaze, energie și carburanți, ceea ce teoretic înseamnă profit pentru marile companii de profil. Dacă anul trecut, am văzut profituri record, acum giganții raportează inexplicabil pierderi ale companiilor, însă este posibil ca așa cum R.L. relata într-un reportaj anterior profitul să ajungă la companiile mamă din afara țării.
Criza energetică nu a dispărut, chiar dacă nu se mai vorbește despre ea atât de mult, însă observăm că benzina și motorina au ajuns la pompă să se scumpească în jumătate de lună cu aproximativ 10 procente. În București, un litru de benzină standard a ajuns la 7,23 lei, iar unul de motorină 7,42 lei. În luna iulie, sortimentul premium abia dacă depășea 7 lei pe litru. Odată cu aceste scumpiri, automat vor veni și alte scumpiri la raft, ca urmare a costului suplimentar al transportului.
Ce este ciudat în toată această ecuație că OMV-Petrom și Rompetrol au ajuns să raporteze pierderi deja.
Potrivit unui document al Bursei de Valori Bucureşti, gigantul a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net în scădere cu 80%, la 944 milioane de lei, comparativ cu rezultatul net de 4,646 miliarde lei consemnat în perioada similară a anului trecut. În trimestrul II din acest an, OMV Petrom a raportat o pierdere de 537 milioane de lei, faţă de un profit net de 2,898 miliarde de lei în trimestrul II al anului trecut şi de 1,481 miliarde de lei în primul trimestru din 2023.
O situație identică aproximativ dacă ne referim la pierderi, raportează și Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, care anunță că a înregistrat, în primul semestru din acest an, o pierdere de 34 milioane dolari, de la un profit de 58 milioane dolari, în S1 2022, potrivit unui comunicat al companiei. Compania a înregistrat rezultate financiare în scădere, cu o cifră de afaceri brută de 2,7 miliarde de dolari (scădere de 9%), un profit operațional de aproape 117 de milioane de dolari (scădere de 33%) și un rezultat net negativ de 34 de milioane de dolari.
R.L. relata într-un material anterior despre faptul că marile companii de teamă să nu plătească taxa de solidaritate de 1% care ar urma să fie impusă de guvernul Ciolacu au început să raporteze pierderi în țara noastră, iar profitul este 100% exportat în țările de origine ale companiilor.
Problema nu este doar la nivelul carburanților, ci și la gaze și energie electrică pentru populație, dar și pentru consum industrial. Guvernul a adoptat săptămâna trecută Ordonanța pentru stabilirea unor măsuri bugetare privind utilizarea contribuţiei de solidaritate instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Ordonanța adoptată reglementează aplicarea, în continuare, a măsurilor de sprijinire a populației în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Este vorba despre decontarea sumelor necesare către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, sume care în mod normal ar fi trebuit sa fie plătite de către consumatorii finali.
Măsuri și la nivel european
Consiliul European a adoptat noi norme vizând reducerea consumului final de energie la nivelul UE cu 11,7% în 2030. Aceasta înseamnă o limită superioară a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar. Limita de consum pentru consumul final va fi obligatorie pentru statele membre în mod colectiv, în timp ce obiectivul privind consumul de energie primară va fi orientativ. Consumul final de energie reprezintă energia consumată de utilizatorii finali, în timp ce consumul de energie primară include, de asemenea, cuantumul utilizat pentru producerea și furnizarea de energie.
Obiectivul anual privind economiile de energie pentru consumul final de energie va crește treptat din 2024 până în 2030. Statele membre vor asigura noi economii anuale de 1,49% din consumul final de energie, în medie, în această perioadă, ajungând treptat la 1,9% la 31 decembrie 2030.
Ce nu au reușit să rezolve Guvernul și nici Parlamentul?
Până în momentul de față sunt legi și Ordonanțe care obligă giganții să plătească taxele, doar că datorită legislației permisive, nu reușim să atargem bani la buget, iar deși Guvernul spune că instituie măsuri menite să ajute populația, ajunge să tragem concluzia că ținem în spate și companiile mari care fixează prețul după cum vor, iar la final își raportează pierderi.
