SIF Muntenia și-a schimbat în 23 octombrie 2024 identitatea de brand, devenind Longshield Investment Group și fiind listată la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul LONG. Această schimbare marchează finalul unui proces de reinventare cel mai probabil pentru a scăpa de toate acuzațiile penale și dezvăluirile despre ilegalitățile comise de SIF Muntenia de-a lungului timpului în presa din România. SIF Muntenia se tranzacționează pe piața BVB din 1999.
”După două decenii și jumătate de activitate, compania a înregistrat o capitalizare de 1,36 miliarde de lei și un randament total al acțiunilor de peste 10,000%.” A declarat Adrian Simionescu pentru ZF. Cu toate acestea un raport al termene.ro arată că societatea are un risc comercial ridicat și un profit zero. Ultima creștere fiind înregistrată în anul 2019.
Este cu atât mai interesat cu cât BVB, piața de tranzacționare românească a simțit nevoia să ofere osanale conducerii acestui fond controversat: „Istoria companiei care până de curând se numea SIF Muntenia şi care acum devine Longshield Investment Group este într-o strânsă legătură cu piaţa de capital şi implicit cu Bursa de Valori Bucureşti, având în vedere perioada de 25 de ani, pe care cele două companii au parcurs-o împreună, în calitate de parteneri. Longshield Investment Group nu este doar un emitent, este şi un partener al bursei şi al ecosistemului pieţei de capital româneşti şi, totodată, un investitor instituţional important al BVB. Aş vrea să vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut până acum şi vă doresc succes pentru viitorul pe care urmează să îl scriem împreună”, afirmă Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.
SIF Muntenia a fost implicată în mai multe scandaluri financiare și juridice, adesea având legătură cu acuzații de delapidare, conflicte de interese și probleme de transparență în conducere. Unul dintre cele mai mari scandaluri a fost cel legat de acuzații de delapidare a patrimoniului, unde administrația SIF Muntenia, prin SAI Muntenia Invest, a fost acuzată de transferuri financiare suspecte și manipularea voturilor acționarilor pentru a menține controlul asupra deciziilor importante ale companiei. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a intervenit în mai multe rânduri, dar măsurile au fost uneori criticate de acționari pentru lipsa de fermitate în gestionarea problemelor legate de conflictele de interese și acționarii care ar fi acționat concertat. Grupul ar fi fost format din 37 de persoane fizice si juridice printre care Gheorghe Iaciu, Doraly Mall, Adrian Andrici (fost si actual membru in CRA), ING International Equity Fund, Swiss Capital SA, Blajut Ionel-Olimpiu (la acea vreme candidat propus pentru CRA, actualmente presedintele acestui organism), Royal Bank of Scotland PLC. Pentru acest grup, SIF Muntenia comunica suspendarea numarului de voturi de la aproape 17% pana la limita legala de 5%. Pe 6 iulie 2012 nu s-a intrunit cvorumul pentru AGA, in dimineața acelei zile CNVM trimitand prin fax SIF Muntenia o adresa prin care se solicita punerea la dispozitie in termen de o ora o nota explicativa detaliata a documentelor care au stat la baza identificarii grupului de persoane care ar fi actionat concertat.
De asemenea, au existat tensiuni continue în cadrul adunărilor generale, unde grupuri de acționari au contestat deciziile luate și chiar au inițiat procese pentru anularea hotărârilor, invocând lipsa transparenței și abuzurile conducerii.
SIF Muntenia și SIF Oltenia (actuala Lion Capital)
Legătura dintre SIF Muntenia și SIF Oltenia este strâns legată de influența grupului Lakis-Drăgoi, care, în mod concertat, a reușit să obțină control asupra mai multor societăți de investiții financiare (SIF-uri) din România, inclusiv SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia și SIF Oltenia. Najib El Lakis, un personaj central în această dinamică, a fost implicat în manevre financiare și structurale care au permis controlul acționariatului acestor companii prin intermediul unor fonduri de investiții și entități cu acționariat comun.
Societatea este deținută în proporție de 99.98% de Lion Capital, a cărui președinte este ginerele generalului Marcel Opriș și fiul generalul DIE Dan Drăgoi – Bogdan Drăgoi. RL a scris despre preluarea ostilă a acțiunilor deținute de statul român la hotelul Grand Hotel Bucharest. De-a lungul timpului publicații de renume precum Rise Project, Bursa și RL au făcut dezvăluiri pe bandă rulantă despre sferele de influență și ilegalitățile comise de aceștia. Cu toate acestea, până la acest moment, un condamnat penal – Najib Lakis și partenerul său apropriat, fiu de servicii secrete, Bogdan Drăgoi sunt susținuți și lăsați să-și facă jocurile și să-și numească oamenii de paie pe piața de capital din România. Gruparea Drăgoi a dat în judecată toate trusturile de presă care au relatat ilegalitățile comise de aceștia. Atât Bursa cât și Rise Project au câștigat definitiv în instanță.
În 2020, o plângere a fost depusă de fosta conducere a SIF Oltenia, care acuza că gruparea Drăgoi-Lakis a orchestrat o preluare abuzivă, încălcând regulile concurenței prin manevre care ar fi trebuit să fie supuse aprobării Consiliului Concurenței. În esență, se susține că grupul a urmărit consolidarea controlului prin voturi concertate, ceea ce a ridicat suspiciuni de încălcare a regulilor privind pragul de deținere a acțiunilor la societățile de investiții financiare.
În plus, autoritatea de reglementare (ASF) a fost criticată pentru presupusă ineficiență în monitorizarea și gestionarea acestei situații, acționând cu întârziere și uneori fiind percepută ca favorizând interesele grupului Lakis-Drăgoi.
