Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) transmite o serie de date despre situația refugiaților ucraineni din România, date care sunt menite să contracareze informațiile false, tip fake news, care se vehiculează în România, inclusiv pe internet.
Două dintre cele mai frecvente critici auzite, în România, la adresa refugiaților ucraineni sunt că acești cetățeni străini „nu își doresc să muncească în România și preferă să trăiască din ajutoarele de stat” sau că „refugiații beneficiază de mai mult sprijin financiar decât cetățenii români”. Aceste acuzații sunt nemeritate. Datele furnizate de Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) arată că „40% dintre refugiații care se află în România la acest moment lucrează fie în țară, fie în regim de telemuncă, și astfel contribuie la economia românească prin intermediul veniturilor obținute din muncă, economii și prin transferurile de bani din străinătate”.
La nivelul lunii iunie 2023, în România se aflau în jur de 95.000 de refugiați din Ucraina. Rezultă, așadar, că aproximativ 38.000 de cetățeni ucraineni lucrează, cu forme legale, în România. În paralel, „în prezent, 15.000 de refugiați sunt înregistrați la ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă), în căutarea unui loc de muncă”, precizează UNHCR. Dacă, eventual, aceste date, referitoare la integrarea în muncă, par modeste, trebuie spus că „o bună parte din refugiați (8 din 10) sunt femei și copii, iar 10% din familii au și o persoană în vârstă în grija lor. O tremie din refugiați (35.300) sunt copii, marea majoritate (24.400) sub vârsta de cinci ani”.
Există foarte multe argumente care demonstrează eforturile refugiaților din Ucraina de a se integra în România, inclusiv prin trimiterea copiilor la școală. Aproximativ 25.000 de copii ucraineni au fost înscriși pentru anul școlar 2022-2023, fie ca audienți, fie ca elevi cu frecvență. În plus, aproximativ 8.000 de copii ucraineni sunt înscriși în alte unități de învățământ, cum ar fi centrele educaționale.
Sprijinul financiar inițial acordat refugiaților la sosire este esențial dar nu depășește valoarea ajutorului social de care au parte românii, precizează UNHCR. În plus, marea majoritate a refugiaților fac eforturi pentru a se adapta la nevoile de pe piața muncii din România și a deveni independenți financiar. Asistența pentru refugiați este o nevoie temporară, nu reprezintă nu un scop în sine. Datele UNHCR arată că „35 la sută dintre refugiați nu au avut nevoie de sprijin și au ales să-și achite cazarea și hrana din resurse proprii”.
La acest punct, merită amintit un alt „reproș” adus ucrainenilor din România, acela că unii refugiați străini dețin mașini mai scumpe decât cele pe care le au, de obicei, cetățenii români. Răspunsul este oferit tot de UNHCR: „Spre deosebire de migranții care aleg să își părăsească țara în căutarea unei vieți mai bune, refugiații nu au de ales când iau decizia să își salveze viața. Refugiații fug din calea războiului și a violențelor, nu a sărăciei, iar unii din ei rămân fără resurse financiare în timpul călătoriei lor dificile către un loc sigur. Atunci când pot, refugiații iau cu ei resursele de care vor avea nevoie într-o țară nouă, inclusiv mașinile personale și telefoanele. Faptul că au nevoie sau nu de asistență materială nu este relevant când vorbim despre nevoia de a fi protejați împotriva războiului”. Din acest motiv, „ucrainenii care fug din calea războiului capătă statutul de refugiați și sunt protejați de legile internaționale”.
În vara anului 2023, ONU, prin intermediul UNHCR, a publicat Raportul Tendințelor Globale, a anunțat reprezentantul UNHCR în România, Pablo Zapata. Conform datelor din raport, 70 la sută dintre refugiați, peste tot în lume, aleg să rămână în țările învecinate cu aceea de unde provin și din care au fost obligați să fugă.
„Această situație este experimentată acum de România. Refugiați din Ucraina vor să stea aici pentru că se pot întoarce acasă rapid, când situația se îmbunătățește, sau, dacă au nevoie, își pot vizita familiile care au rămas în Ucraina”
Pablo Zapata,
Reprezentantul UNHCR în România
Criza refugiaților din Ucraina a început în februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Una dintre țările care a primit refugiați, încă din acel moment, este România. Premierul din acel moment, Nicolae Ciucă (în prezent președinte al Senatului), preciza că acele state membre UE care găzduiesc refugiați vor primi sprijin de la Comisia Europeană.
”Salutăm inițiativa Comisiei Europene de a sprijini statele membre care găzduiesc refugiați pe teritoriul național. România se află între statele care va beneficia de sprijin pentru protecția civilă, având în vedere implicațiile crizei umanitare”
Nicolae Ciucă,
Președintele Senatului
Fondurile alocate de Comisia Europeană către statele care primesc refugiați trebuie utilizate pentru a oferi asistență și condiții de cazare victimelor acestei catastrofe umanitare.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
