Portofolii economice cheie pentru Franța, Spania și Italia, în timp ce securitatea și apărarea capătă o importanță sporită în contextul războiului din Ucraina.
După săptămâni de negocieri politice intense, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți noua sa echipă care va ghida Uniunea Europeană în următorii cinci ani, o perioadă marcată de incertitudini globale.
În fața războiului din Ucraina, posibilității revenirii lui Donald Trump la președinția Statelor Unite și competiției cu China, formarea noii comisii vine într-un moment crucial.
Pentru a face față provocărilor, von der Leyen a încredințat portofolii economice puternice Franței, Spaniei și Italiei – oferind un rol important unui candidat de extremă dreapta din Roma.
Este vorba despre consolidarea suveranității noastre tehnologice, securității noastre și democrației noastre
a declarat șefa comisiei în timp ce a anunțat echipa la Parlamentul European din Strasbourg.
Candidatul francez Stephane Sejourne a primit un rol de vicepreședinte executiv responsabil cu strategia industrială, după ce von der Leyen a înlăturat primul candidat al Franței.
Candidata Spaniei, Teresa Ribera, o militantă socialistă pentru mediu, a fost, de asemenea, numită vicepreședinte executiv, însărcinată cu supravegherea tranziției economice a blocului către neutralitatea carbonului.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se prelungește în al treilea an, rolurile de securitate și apărare au dobândit o importanță nouă.
Fostul prim-ministru al Lituaniei, Andrius Kubilius, a primit un nou rol de apărare, supraveghind eforturile UE de a se reînarma, făcându-l unul dintre criticii fermi ai Rusiei din Europa de Est care au primit un rol proeminent.
Printre aceștia se numără și fostul premier al Estoniei, Kaja Kallas, deja aleasă de liderii UE ca șefă a politicii externe a blocului.
Finlanda, o altă țară vecină cu Rusia, a văzut că propunerea sa, Henna Virkkunen, a primit un rol semnificativ care include securitatea și tehnologia.
Ca parte a actului echilibrat al blocului, șefa germană a executivului UE a trebuit să aleagă echipa pentru al doilea mandat din candidații propuși de celelalte 26 de state membre.
Acest lucru a însemnat că von der Leyen a trebuit să navigheze între cerințele liderilor naționali concurenți – și să deranjeze pe unii dintre ei.
Cea mai notabilă „victimă” a fost primul candidat al Franței, Thierry Breton, care a demisionat brusc din funcția de comisar pentru piața internă luni, acuzând-o pe von der Leyen că a presat Parisul să-l înlocuiască.
Von der Leyen nu a reușit, de asemenea, să obțină un echilibru de gen în administrația sa, ajungând la un procent de 40% femei, după ce a presat statele membre să propună candidate femei.
Alegerea celor care primesc anumite roluri indică direcția în care Bruxelles-ul dorește să îndrepte Uniunea Europeană – și influența pe care o dețin statele membre și grupările politice după alegerile din Parlamentul European din iunie.
Nominalizare controversată din Italia?
Printre cei șase vicepreședinți puternici ai comisiei se numără și Raffaele Fitto din Italia, care a primit un portofoliu pentru coeziune, ca un semn al câștigurilor obținute de partidele de extremă dreapta în alegerile din iunie.
Perspectiva de a oferi un rol de top unui membru al partidului Frații Italiei al premierului Giorgia Meloni a stârnit reacții puternice în rândul grupurilor de centru și de stânga.
Meloni a declarat că numirea sa ca vicepreședinte „confirmă rolul central redescoperit al națiunii noastre în UE”.
După pierderile suferite de partidele verzi la scrutinul din iunie, protejarea mediului a coborât pe lista de priorități de la Bruxelles, iar modul în care diferitele aspecte ale politicii verzi au fost împărțite între comisari a fost un subiect de analiză atentă.
Pe lângă rolul general al Teresei Ribera în tranziția verde, olandezul de centru-dreapta Wopke Hoekstra va continua să gestioneze clima și eforturile de a face UE neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Printre alte alegeri notabile se numără decizia de a acorda Croației un rol nou, Dubravka Suica fiind responsabilă de supravegherea regiunii mediteraneene, iar Slovenia va primi rolul de comisar pentru extindere, deși Marta Kos, candidata țării, nu a fost încă confirmată.
Alte figuri importante care vor juca un rol în viitor sunt Maros Sefcovic din Slovacia, care se va ocupa de comerț, și Piotr Serafin din Polonia, care va conduce negocierile privind următorul buget al blocului.
Toți viitorii comisari trebuie să obțină sprijin politic larg, deoarece trebuie să fie aprobați de Parlamentul European.
Audierile vor începe în Bruxelles în săptămânile următoare, iar parlamentarii ar putea să își exercite influența respingând unii candidați – sau cel puțin să îi „tragă la răspundere”, așa cum se așteaptă în cazul lui Fitto din Italia.
Printre cei care ar putea fi vizați pentru eliminare se numără și Oliver Varhelyi din Ungaria, omul premierului naționalist Viktor Orban la Bruxelles în ultimii cinci ani.
Varhelyi a primit un rol diminuat de această dată, ocupându-se de sănătate și bunăstarea animalelor.
Ținta stabilită este ca noua comisie să fie funcțională până la 1 noiembrie, dar diplomații spun că acest obiectiv este ambițios, fiind mai probabil ca startul să fie amânat până la 1 decembrie.
