Bucureștenii se înarmează pentru un nou sezon rece. Deși mulți au în plan debranșarea de la căldura orașului, procesul este unul costisitor și de durată. Termia Capitalei este un subiect amplu dezbătut în campaniiloe electorale, dar de zeci de ani reconstrucția este o misiune grea, dificilă, astfel țevile vechi au cedat, iar oamenii au ajuns la capătul răbdărilor fără apă caldă și căldură mai ales de sărbătorile de iarnă. De asemenea, românii care au centrale de apartament se plâng că plătesc prea mult la gaze și electricitate, în ciuda tarifelor plafonate și compensate.
În Capitală, primarul Nicușor Dan a promis înainte de fi ales că în primii trei ani de mandat va înlocui 300 de kilometri de rețea principală de termoficare, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 100 km/an. Acum, recunoaște că nu a reușit să schimbe mai mult de 20 de kilometri anual. Cât despre prețul gigacaloriei, acesta este unul foarte scump.
„În momentul acesta prețul real al gigacaloriei este în jur de 1.000 de lei, din care bucureștenii vor plăti ca și iarna trecută 346 de lei. O să fie mai bine decât iarna trecută, rezultatul probelor sunt încurajatoare, adică ne așteptăm să fie mult mai puține avarii decât iarna trecută”, a declarat edilul.
ELCEN, datoare vândută
ELCEN, compania producătoare de energie termică, are stocurile de gaz pregătite pentru iarnă, asigură ministrul Energiei. Sebastian Burduja spune că problemele ar putea să apară doar din cauză că Termoenergetica nu a reabilitat suficienţi kilometri de reţea, riscând astfel noi pierderi şi noi întreruperi în furnizarea agentului termic. În plus, Termoenergetica a plătit doar o parte relativ mică a datoriei faţă de ELCEN, susţine ministrul.
„Primăria Generală a alocat, după multiplele noastre rugăminţi şi apeluri, inclusiv publice, o sumă de aproximativ 400 de milioane de lei, 100 de milioane de lei suma care a mers către Termoenergetica şi 300 de milioane de lei suma care a mers către ELCEN. Asta înseamnă că din datoria totală de un miliard de lei pe care Primăria Generală o avea către ELCEN, companie a Ministerului Energiei, mai există un sold de 700 de milioane de lei. Deci este o sumă mare. Deocamdată lucrurile aici sunt în ordine şi au existat sumele necesare pentru achiziţia gazului pentru luna octombrie, pentru că de la 1 octombrie lucrul acesta a trebuit rezolvat. Dar această datorie trebuie în continuare plătită. Şi, încă o dată, apelul meu către Primăria Generală este să plătească aceste sume. Este pur şi simplu ceea ce datorează pe bună dreptate Primăria Generală către ELCEN, pentru a putea asigura în continuare producţia agentului termic, încălzire şi apă caldă, pentru bucureşteni”, a explicat Burduja.
Plafonările la facturi nu prea se simt la buzunare
Schema de plafonare-compensare a asigurat un cost al energiei foarte corect pentru români, unul redus, şi, dacă se ia în calcul tariful plafonat, România are al patrulea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană, iar la energie electrică se situează undeva pe locul 16-17, a declarat, sâmbătă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Din perspectiva Ministerului Energiei, schema de plafonare-compensare funcţionează. E a asigurat un cost al energiei electrice şi al gazelor corect pentru români, redus. Ne gândim că sunt cinci milioane de gospodării care au plătit o factură la curent de 35 de lei pe lună. Este totuşi o sumă rezonabilă. Şi pentru că în presă a fost un articol recent care spunea că România are printre cele mai mari preţuri la energie electrică şi gaze naturale, o să vă dau şi explicaţia: Eurostat colectează practic tarifele din contracte, dar cetăţenii plătesc tarifele plafonate. Deci, atunci când luăm în calcul tariful plafonat, de fapt, România la gaze are al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană şi la energie electrică suntem undeva pe locul 16-17”, a explicat ministrul.
Schema este în vigoare până în martie 2025 şi că s-a găsit o soluţie prin care să fie asigurat fluxul de fonduri care compensează furnizorii pentru prefinanţarea facturilor.
România, scumpiri la energie electrică și gaze
Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, iar Ţările de Jos, Lituania şi România sunt statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda naţională, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Ţările de Jos (953%), Lituania (88%), România (77%) şi Letonia (74%), iar cel mai redus în Spania (minus 41%) şi Danemarca (minus 16%).
Scăderi mai reduse au fost în Portugalia (minus 6%), Malta (minus 3%) şi Luxemburg (minus 0,4%). În Ţările de Jos creşterea este legată de câţiva factori: măsurile de sprijin din 2022 nu au fost continuate în 2023, iar impozitele pe energie electrică s-au dublat pentru gospodării.
Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro/100 kWh) şi Malta (12,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh),) Belgia (43,5 euro/100 kWh), România (42 euro/100 kWh) şi Germania (41,3 euro/100 kWh).
În primul semestru din 2023, preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh. Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.
Între primul semestru din 2022 şi primul semestru din 2023, preţurile gazelor naturale au crescut în 20 din cele 24 de state membre UE care raportează preţurile la gaze. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Letonia (139%), România (134%), Austria (103%), Ţările de Jos (99%) şi Irlanda (73%). Scăderi au fost în Estonia, Croaţia şi Italia (de la minus 0,6% la minus 0,5%, în timp ce în Lituania preţul a rămas stabil.
În concluzie, vremea caldă pare că a ținut până acum cu oamenii. În zilele următoare, bucureștenii ar urma să primească și căldură în case, însă cel mai mult îi sperie facturile, așa că mulți fac economii din toate părțile.
