Comisia Europeană a închis vineri în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România, ce fusese introdus în 2007, la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiţie şi în cel al măsurilor anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei.
După ce a informat Consiliul şi Parlamentul, în iulie acest an, cu privire la intenţia sa de a închide MCV, Comisia a abrogat vineri deciziile sale 928/2006 şi 929/2006, punând astfel capăt în mod oficial acestui mecanism. Executivul european va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
„Permiteţi-mi să felicit Bulgaria şi România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtăşim cu toţii, la nivelul Uniunii, şi ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toţi aceşti ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaştem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare şi de verificare. Activităţile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a salutat decizia: „Mă bucur că astăzi putem face următorul anunţ oficial: Bulgaria şi România şi-au îndeplinit obiectivele de referinţă stabilite în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare. Hotărârea de care au dat dovadă şi colaborarea strânsă cu Comisia de-a lungul anilor au dat roade. Va fi important să se menţină această dinamică şi să se continue eforturile în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Este o zi de bun augur nu numai pentru Bulgaria şi România, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană”.
De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria şi România în ceea ce priveşte reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a ajuns la concluzia că acestea şi-au îndeplinit în mod satisfăcător obligaţiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune şi trebuiau să acţioneze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.
La 5 iulie 2023, executivul UE a informat Consiliul şi Parlamentul European că intenţionează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria şi România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Deciziile anunţate vineri reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.
La 1 ianuarie 2007, data la care au aderat la UE, Bulgaria şi România mai aveau încă progrese de realizat în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi măsurile anticorupţie, precum şi, în cazul Bulgariei, în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate. Comisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta cele două ţări să remedieze aceste deficienţe. Activitatea din cadrul MCV a început în 2007 şi, în tot acest timp, a încurajat şi a monitorizat procesul de reforme pe baza obiectivelor de referinţă. Astfel cum se prevede în deciziile din 2006 privind MCV, acest mecanism se închide odată ce sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă.
În ianuarie 2017, Comisia Europeană a efectuat o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obţinute în cei zece ani de existenţă a MCV, evaluare care a oferit o imagine clară a importantelor progrese realizate. Executivul comunitar a adresat o serie de recomandări specifice care, dacă sunt îndeplinite în mod ireversibil de ambele state membre, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV.
În raportul său din octombrie 2019 privind MCV, Comisia a considerat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările rămase din cadrul MCV şi a înregistrat suficiente progrese în ceea ce priveşte concretizarea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la UE, drept pentru care toate obiectivele de referinţă pot fi închise, considerându-se că au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023. De atunci, Bulgaria nu mai face obiectul monitorizării sau al rapoartelor din cadrul MCV, monitorizarea sa desfăşurându-se în cadrul ciclului anual privind statul de drept odată cu raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.
În mod similar, în raportul privind MCV din noiembrie 2022, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că progresele realizate de România sunt suficiente pentru a considera că angajamentele asumate la momentul aderării sale la UE sunt îndeplinite şi că toate obiectivele de referinţă sunt realizate în mod satisfăcător şi pot fi închise. România trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023.
Evoluţia situaţiei statului de drept în Uniunea Europeană a creat un nou context pentru cooperarea Comisiei cu Bulgaria şi România. Îndeosebi ciclul privind statul de drept, lansat de Comisie în 2019, a asigurat un cadru continuu care permite o perspectivă pe termen lung pentru a însoţi reforme durabile, împreună cu Bulgaria şi România, precum şi cu alte state membre. În cadrul acestui ciclu, Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, care, începând din 2022, include şi recomandări adresate statelor membre, acţionează ca instrument cu rol preventiv, aprofundând dialogul şi conştientizarea comună a aspectelor legate de statul de drept. Acesta permite şi monitorizarea punerii în aplicare a multora dintre reformele convenite de Bulgaria şi România. Progresele înregistrate de acestea au fost monitorizate, după caz, şi în cadrul semestrului european.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!