Premierul Marcel Ciolacu a venit în sfârșit cu noile măsuri fiscale în fața poporului, iar acestea urmează să intre în vigoare de la 1 octombrie, respectiv 1 ianuarie, dacă vor fi votate de Parlament în forma actuală. Măsurile fiscale au scop să acopere gaura bugetară de aproape 50 de miliarde de lei, doar că economiștii premierului nu au calculat la fel ca economiștii din piață care ne anunță că doar 1% din gaura bugetară va fi acoperită, ca urmare a măsurilor luate în aparatul bugetar.
În contextul în care se așteptau reforme fiscale, încurajarea investițiilor străine și o îmbunătățire a traiului românilor, Guvernul a reușit aproape nimic din ce ne-a anunțat la început.
,,Noile măsuri fiscale vor duce la o toxiinfecție fiscală”, este de părere analistul economic Adrian Negrescu care mai descrie noul pachet fiscal ca fiind o șaorma fiscală cu de toate și mai spune că revoluția din instituțiile de stat nu va duce decât la o economie de 650 de milioane de lei, în contextul în care gaura bugetară este de 50 de miliarde de lei.
Premierul Ciolacu ne anunța încă din luna mai, la scurt timp după ce au intrat în vigoare primele măsuri de reducere a cheltuielor bugetare că va proteja populația și că se va ocupa să impoziteze giganții care au fost scutiți de taxe și impozite, doar că rezultatul final a ieșit pe dos.
,,A durat atât de mult nu pentru că au avut loc discuții dure cu ministerele, agențiile, companiile din subordine, primăriile, consiliile județene pentru a reduce personalul angajat și pentru a tăia cheltuielile inutile, inclusiv proiectele inutile. Nu, a durat atât de mult pentru că Guvernul a îndesat pe gâtul sectorului privat o nouă creștere de taxe, una importantă chiar. Companiile private vor încerca să pună aceste taxe în prețurile lor și vor da cu ochii de consumatorii lor. Va fi greu să dea ochii cu ei pentru că deja se caută prin buzunare după bani la fiecare cumpărătură pe care o fac.”, a notat profesorul de economie Cristian Păun.
Măsurile fiscale puse în dezbatere publică au primit un val de critici din partea mediului economic și fiscal, a investitorilor străini și a antreprenorilor. Mai mult, analiștii economici atrag atenția că ne îndreptăm către o recesiune economică.
,,Bătătorim calea spre recesiunea economică. Ne ducem spre o recesiune economică, mai cu seamă că afectăm trei din motoarele economiei: industria construcțiilor, acolo unde creștem TVA de la 5 la 9% și eliminăm facilitățile oferite angajaților. În agricultură eliminăm aceste facilități și punem noi probleme prin creșterea taxelor în zona microîntreprinderilor și în general microîntreprinderile unde creștem fiscalitatea de la 1 la 3%. Aceasta arată că statul își dorește să scoată bani de la micii intreprinzători și mai puțin de la marile companii.”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.
PNL ne spune că TVA-ul general nu crește
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan afirmă că a fost tare greu de obţinut, dar TVA generală nu creşte.
„A fost tare greu de obţinut, dar TVA generală nu creşte! Preferam ca Ordonanţa privind noul regim fiscal să lipsească, dar ne consolăm cu ideea că faţă de varianta propusă acum 3 luni, nu este atât de distrugătoare. A fost nevoie de calcule, de argumente fără dubiu, cert este că am reuşit, cu eforturi uriaşe, să păstrăm cota unică de impozitare la 16%, iar cota generală de TVA rămâne 19% (Comisia ne cerea creşterea cu 1 pct procentual la fiecare 6 luni). În linii mari, vorbim de reducerea cheltuielilor statului, creşterea veniturilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, impactul cumulat ajungând la 22 miliarde de lei. Avem un angajament în faţa Comisiei Europene, angajament care ne permite accesul la banii din PNRR şi celelalte linii de finanţare europene. Fără ele, punem stop investiţiilor şi rămânem la acelaşi nivel de trai, cu aceeaşi infrastructură etc”, scrie pe Facebook prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan.
Cum arată noile măsuri fiscale?
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă aceasta este mai mare față de impozitul de 16% pe profit. Anterior, existau două varianta, respectiv de 0,5% și 1% din cifra de afaceri, în funcție de un criteriu de profitabilitate.
Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin.(3).
Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit. Anterior, Guvernul lua în calcul ca acest impozit să fie achitat suplimentar pe lângă impozitul pe profit.
Scutirea de impozit în sectorul IT, agricultură și industria alimentară. Se vă aplica doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
Se menține TVA de 5% la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.
Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă
Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat.
Se propune menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru:
-livrarea de manuale școlare cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal,
– livrarea de lemn de foc și energie termică
Trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de
- locuințe sociale,
- livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă,
- livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice,
- panouri solare termice,
- pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA.
De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
- Acciza la țigarete se va majora la 672,92 lei/1.000 țigarete în 2024, față de nivelul actual de 594,97 lei/1.000 țigarete. În 2025 acciza la ţigări vă ajunge la 687,97 lei/1.000 țigarete, iar în 2026 vă ajunge la 718,97 lei/1.000 țigarete.
Pentru ca măsurile fiscale să intre în vigoare e nevoie și de votul Parlamentului. Opoziția plănuiește deja o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, iar Ciolacu a apelat deja la ajutorul UDMR ca să fie sigur că nu va fi în pericol.
