8.4 C
București
vineri, 20 decembrie 2024
AcasăPoliticăMircea Abrudean, despre care se zvonea că n-a primit acces la informații...

Mircea Abrudean, despre care se zvonea că n-a primit acces la informații clasificate, a fost numit secretar general al Guvernului. Numirea s-a aprobat imediat după demisia directorului SRI

Mircea Abrudean a fost numit de premierul Marcel Ciolacu în funcția de secretar general al Guvernului, conform unei decizii care a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 3 iulie 2023.

Foarte interesant este faptul că numirea lui Abrudean ca secretar general al Guvernului a fost oficializată la câteva ore după ce, în aceeași zi de 3 iulie 2023, directorul SRI, Eduard Hellvig, și-a dat demisia. Hellvig și-a anunțat public demisia în ziua de 3 iulie 2023 la ora 12. Directorul SRI și-a motivat demisia prin faptul că și-a îndeplinit toate obiectivele propuse în calitate de director al SRI și că, pe de altă parte, prin faptul că este normal ca deținătorii funcțiilor importante (cum este și funcția de director de serviciu de informații) să aibă un mandat limitat în timp în aceste funcții.

În privința lui Abrudean, imediat după ce postul de premier a trecut de la Nicolae Ciucă (PNL) la Marcel Ciolacu (PSD), între PNL și PSD a izbucnit o controversă. Înțelegerea din Coaliția de guvernare (PNL – PSD) stabilește că premierul și secretarul general fac parte din partide diferite. De aceea, întrucât premierul Ciolacu este reprezentantul PSD, secretarul general trebuie să fie din PNL.

Secretarul general al Guvernului are rang echivalent celui de ministru doar că, spre deosebire de miniștrii membri ai Guvernului, el nu are nevoie de aprobarea Parlamentului ci este numit direct de premier. Neoficial, secretarul general (șeful Secretariatului General al Guvernului, SGG) este „mâna dreaptă” a premierului.

Două funcții cu rang de ministru se ocupă fără aprobarea Parlamentului

În aceste condiții, imediat ce postul de premier a fost preluat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, PNL l-a propus ca secretar general al Guvernului pe Mircea Abrudean. Doar că noul premier Ciolacu a întârziat foarte mult să-l accepte pe Abrudean. Surse politice au dezvăluit că premierul Ciolacu ar accepta o propunere a PNL pentru postul de șef al SGG, cu condiția ca această propunere să fie alta decât Mircea Abrudean. „Nu este un moft al lui Marcel Ciolacu iar Nicolae Ciucă știa de săptămâna trecută. Există o recomandare să zicem negativă a Serviciilor la adresa lui Abrudean”, au declarat surse din PSD pentru site-ul HotNews. Nu s-a dezvăluit despre care Serviciu este vorba, dar se știe că serviciul de informații cel mai important din România este SRI.

Totuși, PNL a continuat să insiste pe lângă PSD în privința lui Abrudean. La un moment dat, se vehicula chiar ideea că pentru Abrudean se poate crea o funcție nouă, echivalentă cu cea de secretar general, dacă n-o primește pe cea de secretar general.

În scandalul legat de Abrudean a reacționat însuși președintele PNL, Nicolae Ciucă. Abia devenit președinte al Senatului, Ciucă a spus că știe, din perioada când era premier, că Abrudean avea acces la informații clasificate, astfel încât n-ar exista acum motive ca Abrudean să fie refuzat pentru postul de șef al SGG. Acum două sau trei luni, Abrudean a primit drept de acces la informații clasificate „de cel mai înalt nivel”, a precizat Ciucă.

Nicolae Ciucă a făcut această precizare la 22 iunie 2023, imediat după ce schimbase funcția de premier cu cea de președinte al Senatului. Totuși, până la data de 3 iulie 2023, situația lui Abrudean a rămas incertă. Până ce, la 3 iulie, directorul SRI a demisionat. Iar la câteva ore după demisia directorului SRI, Abrudean a fost numit de premierul Ciolacu în funcția de secretar general al Guvernului.

În vremea premierului Ciucă, funcția de secretar general al Guvernului a fost deținută de Marian Neacșu. La 15 iunie 2023, Neacșu a fost eliberat „la cerere” din funcția de secretar general (funcție cu rang de ministru). Imediat după aceea, în guvernul Ciolacu, Neacșu a primit una dintre funcțiile de vicepremier. Neacșu a avansat astfel de la rangul de ministru la cel de vice-prim-ministru.

Cu privire la Neacșu, merită amintit că una dintre ultimele sale misiuni, în calitate de șef al SGG, a fost să conducă echipa din cadrul Guvernului României care a negociat cu liderii sindicali din Educație. La respectivele negocieri, ministrul Educației, Ligia Deca, a fost în subordinea lui Neacșu. Practic, Neacșu i-a ținut locul premierului Ciucă, în acele momente ale negocierilor în care poziția Executivului era neconvenabilă.

Era șef al Cancelariei, acum este secretar general al Guvernului

Provizoriu, din data de 15 iunie 2023, până la numirea unui nou secretar general, conducerea SGG a fost asigurată de secretarul general adjunct, Adrian Ţuţuianu. La 3 iulie, Mircea Abrudean a fost numit secretar general (deci interimatul lui Țuțuianu s-a încheiat). Până la 3 iulie, Abrudean fusese șeful Cancelariei premierului, fiind rămas pe această funcție din vremea premierului Ciucă.

Tot la 3 iulie, premierul Ciolacu și-a numit un nou șef al Cancelariei, acesta fiind Alexandru Mihai Ghigiu (PSD). Ca și funcția de șef al SGG, funcția de șef al Cancelariei premierului are rang de ministru. Ca să poată fi numit șef al Cancelariei, Ghigiu a demisionat „la cerere” din funcția de președinte al Institutului Național de Administrație (INA). Ghigiu fusese numit în fruntea INA în ianuarie 2022, anterior el fiind unul dintre prorectorii Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Pe timpul mandatului de președinte al INA, Ghigiu a fost suspendat din funcția de prorector.

Funcția de președinte al INA are rang echivalent celui de secretar de stat. Deci și Ghigiu a avansat, cu ajutorul premierului Ciolacu, de la o funcție de secretar de stat la o funcție de ministru.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Pesimism în creștere: Românii își fac tot mai multe griji pentru economie și costul vieții

Un sondaj realizat de EY arată că pesimismul românilor este în creștere în 2024, comparativ cu anul precedent. Peste două treimi dintre respondenți (67%)...

Pesimism în creștere: Românii își fac tot mai multe griji pentru economie și costul vieții

Un sondaj realizat de EY arată că pesimismul românilor este în creștere în 2024, comparativ cu anul precedent. Peste două treimi dintre respondenți (67%)...

Adrian Câciu: „Nu avem downgrade de rating. Orice altă afirmație este fake-news”

Ratingul de țară al României a fost confirmat de Agenția Fitch la nivelul „BBB-”, fără o retrogradare, însă perspectiva a fost schimbată de la...
Ultima oră
Pe aceeași temă