Războiul din Ucraina ne-a făcut să conştientizăm şi mai bine că, pe termen mediu şi lung, este esenţială obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari în cadrul pieţei integrate europene, a declarat ministrul Energiei, în contextul marcării a doi ani de la declanşarea conflictului armat, potrivit agerpres.ro.
„Războiul din Ucraina ne-a făcut să conştientizăm şi mai bine că, pe termen mediu şi lung, este esenţial să ne îndeplinim cât mai bine obiectivele principale ale politicii noastre energetice, şi anume obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari în contextul pieţei integrate europene, prin creşterea procentului de energie regenerabilă în cadrul mixului energetic şi dezvoltarea energiei nucleare, cu alte cuvinte o creştere a producţiei de energie electrică din surse curate, nepoluante. De asemenea, apreciez că investiţiile pentru producerea energiei electrice pe bază de gaze naturale şi menţinerea termocentralelor pe bază de cărbune, în rezerva tehnică, reprezintă alte elemente importante ale tranziţiei către „energia verde”, alături de exploatarea şi folosirea pentru consum intern a unei părţi semnificative din zăcămintele de gaze naturale descoperite pe teritoriul ţării noastre şi pe platoul Mării Negre, dezvoltarea producţiei de hidrogen, construirea de terminale de gaz lichefiat, dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului metan, dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi transport de energie electrică, inclusiv creşterea capacităţii de interconectare cu ţările vecine”, a spus ministrul.
El a subliniat că România, la fel ca toate celelalte state din Uniunea Europeană, s-a confruntat, în urma izbucnirii războiului cu o creştere semnificativă a preţurilor la energie, care a generat îngrijorare în rândul cetăţenilor, al operatorilor din sectorul economic, al instituţiilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, creşe, organizaţii cu caracter religios etc.), al autorităţilor centrale şi locale, precum şi la nivelul mediului politic.
„În aceste condiţii, adoptarea unor măsuri de urgenţă care să atenueze impactul preţurilor mărite la energie electrică şi gaze naturale atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru mediul economico-social, a fost absolut necesară. Înainte de criza energetică, România a depus eforturi considerabile pentru a organiza pieţele de energie electrică şi gaze naturale pe principii concurenţiale. Însă, în momentul izbucnirii acestei crize şi al exploziei preţurilor la energie, fiecare ţară din Uniunea Europeană a încercat, individual, sa găsească soluţii pentru a-şi proteja consumatorii”, a spus Burduja.
Ministrul a semnalat că, asemenea tuturor guvernelor din Uniunea Europeană, Guvernul României gestionează criza energetică prin măsuri de protecţie a cetăţenilor şi economiei, în acest sens, atenţia Executivului concentrându-se asupra soluţiilor pentru reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici.
„Guvernul României a trecut, încă de la 1 noiembrie 2021, la compensarea şi, apoi, la plafonarea preţurilor la energie. Plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale au fost aplicate pentru a prelua o bună parte din presiunea care planează asupra cetăţenilor, economiei şi societăţii, în general. Am dublat reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici, cu eforturi pentru rezolvarea problemelor de sistem (mixul energetic-decarbonare-noi tehnologii). Am pregătit, de asemenea, un portofoliu de proiecte pentru consolidarea sistemului energetic, diversificarea surselor de energie, producerea energiei din surse regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Instrumentele de finanţare europene şi naţionale ne oferă şansa modernizării sistemului energetic naţional şi dezvoltării capacităţii companiilor româneşti de a-şi produce energia necesară din surse regenerabile şi nepoluante. PNRR şi Fondul pentru modernizare sunt esenţiale pentru dezvoltarea României şi am recuperat restanţele şi accelerat investiţiile”, a explicat Sebastian Burduja.
Acesta a adăugat că, în condiţiile unui război dur la graniţele ţării noastre, atenţia Executivului se concentrează, deopotrivă, atât asupra soluţiilor pentru reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici, cât şi asupra problemelor de sistem (mixul energetic-decarbonare-noi tehnologii)
„Realizarea obiectivelor de politică energetică asumate de Guvern vor permite eficientizarea funcţionării Sistemului Energetic Naţional (SEN), reducerea costurilor cu energia şi, implicit, preţuri mai mici suportate atât de consumatorii persoane fizice, cât şi de agenţii economici, fapt care va contribui la micşorarea semnificativă a numărului de consumatori vulnerabili şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti”, a punctat ministrul Energiei.
Totodată, Sebastian Burduja a menţionat că o altă dimensiune importantă este amplificarea cooperării cu Republica Moldova, războiul din Ucraina impulsionând eforturile depuse de România în vederea unei contribuţii decisive la securitatea energetică a Republicii Moldova şi la integrarea acesteia în piaţa de energie europeană.
„Consider că în relaţiile noastre cu Republica Moldova, energia trebuie privită ca un instrument de integrare şi de dezvoltare economică, prin care vom putea finaliza în ritm accelerat proiectele de interconectare a reţelelor naţionale de transport de gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte proiecte necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova”, a mai spus ministrul.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
