Ministerul Finanţelor (MF) a publicat Cadrul Obligaţiunilor Verzi al României, document de referinţă pentru emiterea de obligaţiuni verzi la nivel suveran pentru finanţarea cheltuielilor aferente proiectelor care contribuie direct la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi de dezvoltare durabilă ale României.
Potrivit unui comunicat al MF, iniţiativa reafirmă angajamentul României faţă de obiectivele de dezvoltare durabilă 2030 şi contribuţiile la nivel naţional în cadrul Acordului de la Paris.
Prin emiterea de obligaţiuni verzi, Ministerul Finanţelor îşi propune să promoveze tranziţia către o economie mai verde, să diversifice şi mai mult baza de investitori pentru titlurile de stat şi să atragă investitori care sunt exclusiv sau predominant interesaţi de instrumente financiare care generează un impact pozitiv asupra mediului înconjurător sau un impact benefic social, respectiv o îmbunătăţire a cadrului de guvernanţă.
„Lansarea acestui cadru este un pas esenţial în extinderea finanţării pentru întreaga agendă verde din România. Pe lângă potenţialul de diversificare a bazei de investitori pentru datoria publică, ne aşteptăm ca emisiunea de obligaţiuni verzi să catalizeze noi obligaţiuni verzi emise de sectorul privat prin crearea unei referinţe importante pe piaţa externă pentru obligaţiunile corporative româneşti. De la dezvoltarea reţelei de metrou, a căilor ferate şi înfiinţarea de noi zone de păduri urbane, toate sunt exemple de proiecte pe care le vom putea finanţa prin intermediul investitorilor interesaţi de acest tip de obligaţiuni”, a transmis Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.
Cadrul, elaborat de Ministerul Finanţelor şi aprobat de un comitet interministerial, conturează structura de guvernanţă stabilită pentru a asigura selecţia proiectelor şi utilizarea încasărilor astfel încât să corespundă aşteptărilor pieţei. Banca Mondială a oferit asistenţă tehnică pentru constituirea programului de obligaţiuni verzi al României. Ministerul Finanţelor a primit şi sprijin extern de la două bănci de investiţii de prestigiu internaţional (Citi şi HSBC).
P”rocesele puse în aplicare pentru program urmează cele mai bune practici internaţionale şi au fost evaluate de S&P Global Ratings (S&P). Opinia evaluatorului extern S&P (SPO) confirmă alinierea cadrului cu principiile Obligaţiunilor Verzi ale Asociaţiei Internaţionale a Pieţelor de Capital (ICMA). Cadrul a fost evaluat drept ‘verde mediu’ pe baza analizei S&P a proiectelor eligibile, a alocărilor estimate pentru aceste proiecte şi a impactului aşteptat asupra protecţiei mediului şi a luptei împotriva schimbărilor climatice”,m se spune în comunicatul MF.
Cadrul obligaţiunilor verzi suverane al României evidenţiază angajamentele ţării noastre, agenda actuală de mediu, precum şi planurile de finanţare verde. Acesta enumeră proiectele eligibile care pot fi finanţate prin emiterea de obligaţiuni verzi şi categoriile de activităţi asociate cu beneficii pentru mediu.
Printre proiectele etichetate ca verzi sunt incluse cele legate de producţia de energie regenerabilă, eficienţa energetică, prevenirea şi controlul poluării, transportul curat, gestionarea sustenabilă a apei şi a apelor uzate, adaptarea la schimbările climatice, clădirile verzi şi gestionarea durabilă din punct de vedere ecologic a resurselor naturale vii şi a utilizării terenurilor.
Printre cele mai importante proiecte verzi eligibile pentru finanţare se numără dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în oraşele Bucureşti şi Cluj-Napoca, electrificarea căii ferate pentru a asigura servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România (reşedinţe de judeţ şi alte oraşe cu peste 50.000 de locuitori), reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile şi Strategia naţională de management al riscului de inundaţii, creşterea eficienţei energetice a fondului de clădiri şi înfiinţarea de noi zone de păduri urbane.
De asemenea, Cadrul defineşte procesul de evaluare şi selectare a cheltuielilor eligibile pentru finanţarea prin obligaţiuni verzi, asigurându-se că fondurile atrase sunt direcţionate exclusiv către cheltuieli eligibile cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. În Cadru sunt prezentate procedurile de gestionare a fondurilor atrase şi parametrii adoptaţi pentru monitorizarea, măsurarea şi publicarea rapoartelor privind alocarea şi impactul fondurilor atrase, precum şi posibilităţile de evaluare externă.
Potrivit MF, Comitetul interministerial pentru finanţarea proiectelor/cheltuielilor verzi este un organ consultativ permanent înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2023. Obiectivul său principal este de a dezvolta, implementa şi monitoriza Cadrul şi emisiunile de obligaţiuni verzi. Acesta joacă un rol crucial în structura de guvernanţă a acestor emisiuni, deoarece este responsabil de supravegherea alocării resurselor şi de asigurarea transparenţei asupra impactului proiectelor selectate.
Înfiinţarea Comitetului a fost realizată în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale. În structura de guvernanţă a ţărilor care au deja o strategie pentru emisiuni tematice, este obişnuit să se definească un comitet pentru elaborarea Cadrului, evaluarea proiectelor şi selectarea cheltuielilor eligibile pentru cadrele ţărilor respective. Structura aceasta a fost implementată pentru a asigura un flux constant de informaţii între organismele sectoriale implicate în proiecte verzi şi emitentul de obligaţiuni (Ministerul Finanţelor).
Comitetul este condus de ministrul Finanţelor şi este compus din reprezentanţi ai 13 ministere de resort: Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Economie, Antreprenoriat şi Turism, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
