„Legiferarea modificărilor aduse Codului penal şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu poate aduce prejudicii majore mediului de afaceri ţinând cont că statul este cel mai mare contractor în economie. Nu înţelegem de ce definirea abuzului în serviciu face referire doar la obţinerea de foloase pentru un funcţionar public pentru sine şi pentru rude de până la gradul doi. Problema noastră cea mai importantă nu este neapărat obţinerea unui folos, ci pur şi simplu crearea unui dezavantaj. Pentru că abuzul în serviciu poate însemna crearea unui dezavantaj pentru un operator economic. În moment în care un funcţionar public nu oferă o informaţie publică sau refuză semnarea unui contract, sau angajaţi ai ANAF decid blocarea contului unei companii, se creează un impact negativ asupra mediului economic”, a precizat Florin Jianu.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a subliniat că operatorul respectiv, din necunoaştere sau reaua voinţă a unui funcţionar public, poate ajunge într-o situaţie de faliment care afectează salariaţii săi şi membrii familiei.
„Definiţia abuzului în serviciu trebuia extinsă şi la crearea de dezavantaje. Dat fiind faptul că statul este cel mai mare contractor în economie, crearea dezavantajelor poate duce la pierderea concurenţei reale în economie. Ce poate însemna nesemnarea unui contract la timp? Ce înseamnă să nu scoţi la timp la licitaţie un proiect de licitaţie? Faptul că nu se mai incriminează neglijenţa în serviciu va duce la deprofesionalizare”, a precizat Florin Jianu.
Acesta apreciază că funcţiile pe care le are statul, în special cele de control, pot fi grav distorsionate prin redefinirea abuzului în serviciu, „într-un sens sau în altul, prin crearea de avantaje sau de dezavantaje”.
Senatul a adoptat marţi, în sesiune extraordinară, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă de modificare a Codului penal. Camera Deputaţilor dezbate miercuri propunerile iar sesiunea de vot final este programată pentru miercuri la prânz.
Printre amendamentele admise de plenul Senatului figurează posibilitatea eliberării condiţionate dacă s-a executat o jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi cum este în prezent, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani.
Un alt amendament admis se referă la abuzul în serviciu, în sensul că pragul pentru această infracţiune a fost stabilit la nivelul salariului minim brut pe economie.
„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau OUG, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea, inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se precizează în amendament.
Totodată, parlamentarii majorităţii au votat un amendament care vizează abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.
