Ministerul Educaţiei a anunţat care sunt facultăţile care dispar din această toamnă, în România. Este vorba despre aproape 20 de specializări care vor fi desfiinţate din nouă universităţi, dintre care patru sunt din cadrul învăţământului privat.
Printre acestea se numără facultăţi cu prestigiu din domeniile tehnice şi umaniste, însă care nu mai îndeplinesc standardele de calitate sau care nu mai au candidaţi suficienţi.
Citeşte şi Scandal de proporții la Facultatea de Arhitectură din București, după afișarea rezultatelor. Tinerii se plâng că profesorii universitari le-au greșit notele
Lista facultăţilor din România care dispar
Ministerul Educaţiei, printr-un proiect de Hotărâre de Guvern, a anunţat care sunt facultăţile care dispar din România începând cu luna septembrie a acestui an. Printre acestea sunt specializările “Inginerie economică în domeniul electric, electronic și energetic” și “Sisteme de transport operațional” din cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţe şi Tehnologie Politehnică din Bucureşti.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad va desfiinţa specializarea „Tehnologia tricotajelor și confecțiilor”, în timp ce Universitatea de Vest din Timișoara va scoate din programă Facultatea de „Cartografie”.
Lista cu celelalte facultăţi care vor fi eliminate din universităţile din România:
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: Facultatea de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției renunță la specializarea Inginerie economică industrială (în limba engleză).
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: Specializarea Inginerie industrială (în limba engleză) a Facultății de Inginerie.
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: La Facultatea de Inginerie Mecanică, Autovehicule și Robotică intră în lichidare specializarea Echipamente pentru procese industriale; La Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării intră în lichidare specializarea „Limba și literatura română – O limbă și literatură modernă (franceză, germană).
Universitatea Româno-Americană din București: Facultatea de Afaceri Internaționale renunță la specializarea Economie și afaceri internaționale.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad: Facultatea de Științe Socio-Umane și Educație Fizică și Sport lichidează secțiile Istorie, respectiv Relații internaționale și studii europene.
Universitatea „Hyperion” din București: Specializarea Istorie din cadrul Facultății de Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii.
Școala Normală Superioară – București (S.N.S.B): specializarea Chimie biologică; Analiză și modelare prin ecuații diferențiale și stocastice, Logică și specificații formale și Structuri fundamentale cu aplicații în algebră, geometrie și topologie.
Fundația „Ștefan Lupașcu” – Institutul de Studii Europene din Iași: specializarea Administrație publică din cadrul domeniului de licență Științe administrative; specializarea Management din cadrul domeniului cu același nume.
Ce se întâmplă cu studenţii înscrişi la aceste facultăţi
Anunţul Ministerului Educaţiei a pus pe jar studenţii din cadrul acestor facultăţi. Oficialii, însă, au dorit să aducă lămuriri şi să îi liniştească pe elevi. Astfel, cei deja înmatriculați vor avea posibilitatea de a-și finaliza studiile în cadrul programului, conform curiculei stabilite la momentul înscrierii.
Practic, îşi vor putea continua studiile până la finalul programului de licenţă sau masterat.
România, codașa UE la studii superioare
Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Eurostat arată că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește absolvenții de studii superioare. Doar 23% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani este absolventă de învăţământ superior. Anul trecut 43% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţământ superior.
Potrivit datelor Eurostat, 13 ţări UE îndeplinesc deja obiectivul fixat de Uniune pentru anul 2030, respectiv 45% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani să fie absolventă de învăţământ superior.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
