Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, actualul ministru al Muncii, pentru funcţia de premier, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative.
„Preşedintele Republicii a numit-o pe doamna Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi i-a acordat sarcina formării guvernului. Este o alegere a competenţei în slujba Franţei”, a comunicat Palatul Elysée, potrivit cotidianului Le Figaro.
Elisabeth Borne a ocupat funcţiile de ministru al Transporturilor, Tranziţiei Ecologice şi Solidarităţii. Din iulie 2020, este ministru al Muncii.
Macron a nominalizat-o pe Elisabeth Borne ca premier, aceasta fiind a doua femeie din istoria Franței ce ocupă funcția
Este a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson, în 1991, conform cotidianului Le Monde, potrivit Ziarul Financiar.
Emmanuel Macron a fost reales președinte al Franței, în urma celui de-al doilea tur al votului
Al doilea tur s-a desfășurat duminică, 24 aprilie 2022. Luni dimineață, după numărarea tuturor buletinelor de vot, Macron avea 58,5 la sută din voturi. Contracandidata lui, Marine Le Pen, a obţinut 41,45 la sută din voturi.
Prezența la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța a fost 72 la sută.
Macron s-a remarcat drept un politician de centru, susținător al Uniunii Europene și al rolului Franței în această organizație. Marine Le Pen, politician de dreapta, a acuzat prestația lui Macron în primul său mandat de șef al statului. În cel de-al doilea tur al alegerilor, electoratul de stânga l-a votat, așa cum era de prevăzut, pe Macron.
În prima apariție publică de după anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor, Macron a fost întâmpinat de susținătorii lui cu drapele ale Franței și ale UE. Macron a declarat că urmărește să repare „fractura” din societatea franceză, referindu-se la cei peste 40 la sută dintre francezi care au preferat s-o voteze pe Marine Le Pen.
Macron este reales președinte, Le Pen se pregătește pentru alegerile parlamentare
Marine Le Pen a anunțat, duminică seară, că își continuă lupta politică. Ea a candidat, acum, pentru a treia oară, la funcția de șef al statului. Partidul lui Le Pen ar avea speranțe din ce în ce mai mari pentru alegerile parlamentare. Acestea sunt programate în Franța în luna iunie 2022. Analiștii estimează că valul populist, reprezentat de Le Pen, este în creștere în Europa, inclusiv în Franța.
Macron este obligat să câștige alegerile parlamentare pentru a preveni surpriza coabitării cu forțele politice care i se opun
Prima estimare publicată de institutul de sondare Harris, la sfârșitul lunii aprilie 2022, dă o predicție de 328 – 368 de mandate în Adunarea Națională (total 577 de mandate, majoritate absolută 289) pentru Republica în Mișcare (LREM, centru) și aliații săi, micile partide centriste Orizonturi și Mișcarea Democrată (MODEM).
Urmează în această estimare Reunirea Națională (RN, dreapta populistă), lider Marine Le Pen și aliații potențiali, Recucerire (extrema dreaptă), condus de Eric Zemmour și Ridică-te Franța (dreapta suveranistă) condus de Nicolas Dupont-Aignan cu 75 – 105 mandate, ceea ce ar fi o premieră în cea de-a Cincea Republică (înființată în 1958).
Apoi urmează Republicanii (LR, partid neo-gaullist, centru dreapta) lider Christian Jacob cu 35 – 65 mandate, Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), lider Jean-Luc Melenchon, 25 – 45 mandate, Partidul Socialist (PS), lider Olivier Faure, 20 – 40 mandate, Partidul Comunist (PCF), lider Fabien Roussel, 5 – 10 mandate, Verzii (EELV), lider Yannick Jadot, 1 – 5 mandate, Regionaliști/diverși 3 – 7 mandate.
În ipoteza alianțelor estimarea este următoarea: LREM și aliații 326 – 366, RN și aliații de dreapta 117 – 147, LFI și aliații de stânga 73 – 93.
În termeni procentuali, la primul tur intenția de vot este următoarea: LREM și aliații 24%, RN 23%, LFI 19%, LR 8%, Verzii 8%, Recucerire 7%, PS 5%, PCF 3%.
Modul de scrutin este majoritar uninominal cu două tururi. Câștigă din primul tur candidatul care obține majoritatea voturilor exprimate (cel puțin 25% din alegătorii înscriși pe liste), în caz contrar se organizează un al doilea tur în care au dreptul să participe candidații care au obținut minimum un număr de voturi de minimum 12,5% din totalul alegătorilor înscriși pe liste sau dacă sunt mai puțini de doi primii doi clasați. În turul 2 e ales deputat candidatul care obține cele mai mute voturi, conform g4media.ro.
Acest mod de scrutin distorsionează puternic reprezentarea avantajând net partidul clasat pe primul loc în turul 1. În speță, LREM și aliații săi sunt avantajați deoarece pot prezenta mai ușor un candidat unic, față de opoziția de dreapta și de stânga care au disensiuni majore, cele mai recente de la alegerile prezidențiale din 10 și 24 aprilie.
La alegerile parlamentare din 2017 LREM și aliații au obținut 351 mandate (32,3% în primul tur), LR și aliații 131 mandate (21,3%), PS 44 mandate (9,5%), LFI 17 (11,03%), RN 8 mandate (13,2%).
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 12 și 19 iunie. În Franța metropolitană sunt 539 de circumscripții, în teritoriile, departamentele și comunitățile de peste mări sunt 27, iar pentru francezii din străinătate sunt 11 circumscripții.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
