Fauna și flora, precum și transportul naval din zona Deltei Dunării sunt deja afectate de lucrările efectuate de Ucraina pentru adâncirea canalului Bâstroe, potrivit informațiilor obținute de “România liberă” de la surse guvernamentale. Ciucă ar fi știut încă din 2022 de lucrările ucrainenilor.
Debitele au scăzut deja pe brațul Sulina din cauza lucrărilor efectuate de Ucraina pe canalul Bâstroe, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport, după cum au explicat, pentru “România liberă”, surse guvernamentale.
În plus, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.
Potrivit acelorași surse, ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor.
Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm, menționează surse cu expertiză în Transporturi.
Acțiune cu premeditare
Sursele guvernamentale indică mai multe argumente ce sugerează premeditare din partea Ucrainei:
- Consiliul de miniștri al Ucrainei a aprobat în februarie 2022 (înainte de începerea războiului) lucrări pentru navigația pe Canalul Bâstroe.
- Războiul a fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe Canalul Bâstroe. (potrivit Acordului bilateral doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane pot tranzita canalul. Navele statelor riverane pot tranzita doar respectând adâncimile inițiale ale Canalului Bâstroe- 4.2 mș. Dar intrarea unor nave terțe din zona maritimă conduce, de fapt, la necesitatea adâncirii șenalului).
Astfel, Ucraina ar fi folosit ca pretext ajutorul oferit de România cu unda verde dată pentru tranzitul în perioadă de război pentru a demara lucrări de dragare care s-au dovedit a fi destinate adâncii canalului și nu întreținerii lui.
Comisarul european pentru Mediu, căsătorit cu o ucraineancă
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat, la începutul acestei săptămâni, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Potrivit informațiilor noastre, Vălean i-ar fi dat asigurări lui Grindeanu că Bruxelles-ul nu va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu.
Totuși, potrivit unor surse guvernamentale, ucrainenii au dragat deja până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe, fără a informa partea română.
Unele informații vehiculate în spațiul public spuneau că la discuția dintre Grindeanu și Vălean ar fi participat și comisarul european pentru Mediu, lituanianul Virginijus Sinkevičius.
Potrivit informațiilor noastre, Sinkevičius nu a participat la discuție.
Până în prezent, comisarul european pentru Mediu nu a oferit un punct de vedere legat de acțiunile Ucrainei pe Bâstroe.
Interesant în acest context este că Virginijus Sinkevičius este căsătorit cu ucraineanca Kateryna Sinkevičienė, după cum a arătat emisiunea “Bună, România!”, de la B1 TV.
La discuția dintre Grindeanu și Vălean au participat însă reprezentanți ai companiilor implicate în navigația din România.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, luni, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea „stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie”.
În cadrul discuţiei, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, în care se arată că pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 metri (de la 3,9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), arată un comunicat MAE.
Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a şenalului navigabil. Tot ce am realizat noi instituţional vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere.
În ciuda numeroaselor informații pe care le-ar fi primit atât de la ministerul Transporturilor, cât și de la cel de Externe, premierul Nicolae Ciucă nu a transmis un mesaj ferm față de lucrările efectuate de ucraineni pe canalul Bâstroe.
La începutul acestei săptămâni, Ciucă le spunea jurnaliștilor că nu poate răspunde dacă sunt afectate în prezent fauna și flora din Delta Dunării.
Premierul spunea că încă mai este nevoie de analize.
„Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a şenalului navigabil. (…) Tot ce am realizat noi instituţional vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere. Orice excedere a acestor lucrări va fi clarificată între autorităţile din România şi cele din Ucraina şi va fi sesizată Comisia Europeană. (…) Se discută cât se poate de concret cu autorităţile din Ucraina. Ministrul Aurescu a vorbit sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba şi au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfăşoară”, a spus Ciucă.
Mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Reacția liderului PSD vine după ce Ministerul Afacerilor Externe a solicitat țării vecine sistarea lucrărilor pe Canalul Bâstroe.
Până atunci, nici vicepremierul social-democrat nu a avut o reacție fermă.
„Nu se pune în balanţă ajutorul pe care trebuie să-l facem – şi umanitar, şi economic, şi nu numai Ucrainei – cu situaţia de la Canalul Bâstroe. La nivelul UE s-a hotărât că singurul canal navigabil din Delta Dunării este Sulina şi, printr-o excepţie, MAE, îndreptăţit, şi-a dat un acord ca la un pescaj de 3,5 să se poată naviga în această situaţie excepţională în care se află Ucraina. S-a constatat, am văzut cu toţii anunţurile făcute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din Ucraina, că se poate naviga cu pescaj de 7 metri. Asta înseamnă că acolo s-au făcut nişte lucrări şi s-a mărit adâncimea, lucru nepermis de acordurile internaţionale şi de mediu”, a declarat Ciolacu la Palatul Parlamentului.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!