Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat marți, în plen, unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniul energiei din ultimii ani: Legea privind energia eoliană offshore, proiect de lege inițiat de către Ministerul Energiei.
Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenței și rezilienței energetice a României, fiind, totodată, și o asumare făcută de țara noastră în Planul Național de Redresare și Reziliență, spune ministrul energiei, Sebastian Burduja.
„România a intrat în linie dreaptă către producția de energie eoliană în largul Mării Negre. În ritmul impus de proiectul de lege, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetic Național primul MW de energie eoliană produsă offshore. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei românești prin producerea autohtonă de hidrogen verde și produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Datele Băncii Mondiale ne arată că România are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă. Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea obiectivelor de tranziție și decarbonare a sistemului energetic, precum și în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Adoptarea acestui proiect de lege este un pas concret pentru promovarea viziunii pe care am anunțat încă din prima zi a mandatului meu: energie sigură, ieftină și verde pentru toți cetățenii României”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei.
Pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de: potențialul eolian al acestora, posibilitățile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum și de restricțiile impuse de Planul de amenajare a spațiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversității și mediului înconjurător.
În baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune. Tot până la momentul 30 iunie 2025, Guvernul va adopta și valoarea redevenței pe care concesionarii o vor plăti statului român, aceasta fiind determinată pe baza rezultatelor studiului derulat de către Ministerul Energiei.
Energie eoliană offshore – o provocare pentru o nouă generație
Energia eoliană, atât onshore, cât și offshore, reprezintă unul din fundamentele pe care
Europa și statele sale membre vor implementa Green Deal-ul (Pactul Ecologic European),
oferind societății un viitor neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. În aceste
momente, în care procesul de tranziție energetică se suprapune cu planurile de redresare
economică post-coronavirus, valorificarea eficientă a resurselor regenerabile semnificative
disponibile la nivelul întregului continent este posibilă doar cu ajutorul unui grad ridicat de
implicare și know-how, pe care RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană și
companiile sale membre sunt pregătite să le aducă la nivel național.
Potrivit Comisiei Europene, Europa are nevoie de capacități eoliene offshore între 230 și 450
GW până în 2050, acestea urmând să asigure până la 30% din necesarul de energie electrică
la nivel continental. Europa este deja liderul mondial în ceea ce privește tehnologia eoliană
offshore, aceasta generând investiții anuale de aproximativ 10 miliarde de Euro în ultima
perioadă, mai mult decât în cazul oricărei alte tehnologii regenerabile, creând în același timp
zeci de mii de noi locuri de muncă de înaltă specializare, iar o parte din acest potențial tehnic
și economic poate fi captat la nivel național.
În timp ce România este liderul Sud-Estului Europei în ceea ce privește dezvoltările onshore
până în momentul de față, cu o capacitate instalată de 3 GW, ce urmează a fi dublată în
următorii 10 ani conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021 –
2030 transmis oficial către Comisia Europeană, există puține informații legate de potențialul
offshore al coastei Mării Negre.
În concluzie, cu toate demersurile pe care țara noastră le face pentru a se adapta cerințelor Comisiei europene privind implementarea energiei verzi, dar și dorința de a face traiul mai bun, românii sunt interesați să poată accesa proiecte și să plătească facturi cât mai mici.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
